Clima in viitorul apropiat !

 Frigul si zapada din aceasta iarna au fost cel mai bun argument pentru cei care nu cred in incalzirea globala, dar cercetatorii atrag atentia ca oamenii nu trebuie sa confunde clima cu vremea.
 Vremea este ceea ce simtim noi in fiecare zi, azi si maine, ceea ce resimt organele noastre. Clima este ceea ce poate fi observat de-a lungul deceniilor si ea nu este facuta dintr-un singur fenomen.
 Unul dintre motivele pentru care "civilizatiile umane s-au dezvoltat si au inflorit pe parcursul ultimelor cinci milenii"  e faptul ca, in linii mari, "clima in lume a fost relativ stabila". Dar, ori de cate ori "clima se schimba semnificativ sau conditiile de mediu se deterioreaza pana la punctul in care resursele necesare nu mai sunt disponibile, societatile sunt marcate de mari tensiuni, uneori ajungand pe punctul de a se prabusi". Migratiile de mare amploare vor fi cauzate de lipsa apei, de scaderea dramatica a productiei agricole in unele regiuni, de situatii catastrofale in domeniul sanatatii publice, de desertificare sau de inundatii.
  

Terorism si conflicte militare de amploare

In special in tarile in curs de dezvoltare,  nu exista "nici capacitatea guvernamentala si nici infrastructura" cu care ar putea fi contracarate efectele schimbarii climei. In astfel de conditii, cand viata normala a statelor nu va mai fi posibila, "conditiile vor fi coapte pentru ca tulburarile sociale, extremismul si terorismul sa umple golul" creat de lipsa resurselor.

Si nu vorbim deloc despre fenomene marginale sau usor controlabile, atata vreme cat, de exemplu, "prin anul 2O25, in jur de 4O% din populatia lumii va trai in tari lovite de lipsa cronica a apei". Africa se va transforma intr-un continent al "guvernelor instabile si al paradisurilor pentru teroristi"; Europa va fi afectata mai ales de valuri masive de migratori, plecati din Africa si din intreg Orientul Mijlociu; in lumea arabo-musulmana, ca si in intreg Orientul Mijlociu vor predomina "abundenta petrolului, raritatea apei si conflictele internationale" escaladate pana la nivelul de razboaie majore.

Un volum cu fotografii ale continentului negru făcute din spaţiu a fost publicat sub egida ONU. Atlasul conţine imagini comparative din ultimii 35 de ani.

Pădurile din Africa dispar de două ori mai repede decât media mondială a defrişărilor. Puţinii gheţari de pe „continentul negru” se topesc din cauza schimbărilor climatice. Acestea sunt concluziile celor care analizează pozele din atlasul realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM).

Fotografiile prezintă aproximativ 35 de ani de evoluţie a mediului şi permite măsurarea ratei de creştere a oraşelor, precum şi a extinderii poluării şi defrişărilor.

Defrişarea, o problemă majoră

Continentul african pierde anual peste patru milioane de hectare de pădure – aproximativ suprafaţa Elveţiei –, precizează un comunicat ONU, dat publicităţii împreună cu atlasul.

Acesta cuprinde 400 de pagini cu fotografii care dovedesc că defrişările majore au atins aproximativ 25 de ţări africane, printre care Republica Democratică Congo, Malawi, Nigeria şi Rwanda. Efectele schimbărilor climatice se observă foarte clar pe Muntele Kilimandjaro, care îşi pierde zăpezile eterne, iar Lacul Ciad a scăzut atât de mult, încât riscă să dispară, precum lacurile din Mali.

Penuria de apă se extinde

Gheţarii din Munţii Rwenzori s-au redus la jumătate între 1987 şi 2003. „Atlasul prezintă clar vulnerabilitatea populaţiilor locale în faţa unor forţe care, de cele mai multe ori, scapă de sub control, cum sunt topirea gheţarilor din Uganda şi Tanzania.

Toată Africa suferă din cauza încălzirii globale, iar rezervele ei de apă au scăzut cu mult sub necesarul populaţiei”, a explicat într-un comunicat şeful PNUM, Achim Steiner.

Circa 300 de milioane de africani suferă deja din cauza lipsei de apă, iar zonele subsahariene s-ar putea extinde cu încă o treime până în 2050.

Efecte concrete

Topirea gheţarului din Uganda şi a zăpezilor eterne de pe Kilimandjaro

Retragerea fără precedent a apelor Lacului Ciad

Dispariţia Lacului Ngami, din Botswana, precum şi pierderea pădurilor seculare din Camerun

Deşertificarea terenurilor verzi care existau în sudul Saharei

In Asia, riscul migratiilor si al unor mari conflicte militare va creste enorm, fiindca "4O% dintre cei aproape 4 miliarde de oameni ai continentului traiesc la cel mult 75 de kilometri de tarmurile oceanelor", al caror nivel va creste rapid. Tot acest dificil context strategic global va fi complicat si de faptul ca pozitiile SUA vor fi slabite, peste tot in lume, de pierderea multor baze, in conditiile "cresterii nivelului marilor si oceanelor". 

Australia: Cea mai mare seceta din ultimii 1.000 de ani

Premierul australian John Howard a anuntat in 2007, daca in anii ce urmeaza nu se vor produce precipitatii foarte consistente, intreg sistemul de irigatii din bazinul raurilor Murray si Darling va fi oprit. In aceasta regiune din sud-estul tarii exista in jur de 55.000 de ferme care concentreaza - afirma Times si CNN - in jur de 41% din productia agricola totala a Australiei (si practic intreaga productie de legume, citrice, struguri, bumbac si porumb). 

Howard a recunoscut ca inchiderea sistemelor de irigatii va avea "consecinte potential devastatoare" pentru agricultura australiana. Specialistii afirma ca intreaga recolta de struguri, ca si productia de vinuri locale ar putea fi "mutilate" de o astfel de masura. Dar climatologii avertizeaza ca Australia se confrunta acum cu cea mai crancena seceta din ultimii 1.000 de ani si ca temperaturile medii au crescut pe intreg continentul cu cel putin un grad Celsius in ultimii 50 de ani, adica intr-un ritm mult mai rapid decat procesul de incalzire globala. Demografii si economistii afirma ca oprirea sistemului de irigatii din Australia de Sud-Est ar putea cauza inclusiv migratii interne consistente, fiindca multi fermieri vor fi nevoiti sa-si abandoneze pamanturile.

 

 Peste 50 de ani, incalzirea globala va avea efecte devastatoare

Nivelul marii va creste, inundind o parte din plajele actuale. Zone intinse de uscat vor deveni desert 
Daca nu sint luate masuri imediate impotriva subtierii stratului de ozon, pamintul se va incalzi cu doua grade Celsius intre anii 2026 si 2060. In zona arctica, incalzirea va duce la topirea ghetarilor, la disparitia unor specii si a vegetatiei de tundra, cit si la schimbari fundamentale in modul de viata al eschimosilor. Nici Romania nu va scapa de aceste modificari brutale. 

Studiul "Schimbarea climei din zona arctica va duce la incalzirea globala cu doua grade Celsius" a fost publicat de World Wide Fund for Nature (WWF) la sfirsitul lunii trecute si a fost coordonat de catre doctorul Mark New, de la Universitatea Oxford. Lucrarea arata ca, daca restul planetei se incalzeste cu o medie de doua grade Celsius, temperatura zonei arctice va creste cu 6 grade.
                                                                        
Conform dr. New, "cantitatea de zapada si gheata din zona arctica se va reduce semnificativ ca rezultat imediat al incalzirii climei globale cauzate de efectul de sera. Asta va duce la o incalzire globala rapida, deoarece radiatiile solare vor fi absorbite de ocean si de pamint". Spre deosebire de pamint si de ocean, gheata si zapada sint o bariera mai puternica impotriva radiatiilor solare. Diminuarea grosimii stratului de gheata si de zapada va avea drept consecinta bombardarea pamintului si a oceanului cu radiatii ultraviolete. 

Eschimosii nu vor mai avea ce vina. Studiul atrage atentia ca ecosistemul zonei arctice si a zonelor din jurul ei trebuie considerat o prioritate cind vine vorba despre impactul schimbarilor climatice. "Incalzirea globala se dezlantuie ca un dezastru asupra modului de viata al eschimosilor. Noi vom fi in imposibilitatea de a mai vina si de a mai gasi hrana ca pina acum", afirma Sheila Watt-Cloutier, presedinta aleasa a Adunarii Eschimosilor, care a contribuit de asemenea la studiul WWF. In prezent, stratul de gheata se topeste in medie cu 9,6a, se arata in studiu. Specialistii WWF estimeaza ca, daca topirea continua in acelasi ritm, gheata va disparea definitiv pina la sfirsitul secolului. Principala consecinta a acestui proces va fi disparitia ursilor polari si a focilor. 
Mai avem 10 ani pentru a preveni dezastrul. Un alt studiu, realizat de catre International Climate Change Taskforce, "Meeting the climate change", arata ca liderii politici au mai putin de 10 ani pentru a lua masuri drastice pentru prevenirea dezastrelor globale cauzate de schimbarile climei. Recomandarile acestui demers vor fi inaintate catre reuniunea G8, ce grupeaza cele mai industrializate state, si catre presedintia Uniunii Europene. 
Guvernul britanic a salutat acest studiu, spre deosebire de administratia Bush, care s-a aratat extrem de nemultumita si dezamagita de concluziile lucrarii. 

Cine este WWF 

World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natura) este o fundatie independenta cu sediul in Elvetia. Scopul WWF este acela de a stopa degradarea mediului inconjurator. Fundatia a fost infiintata in1961 si in prezent este activa in peste 100 de tari. 

In Romania, insectele vor declansa epidemii ucigatoare 

"Nici noi nu vom fi izolati de ce se intimpla pe restul pamintului. Efectele incalzirii globale vor aparea si in Romania", a afirmat dr. Ionut Purica, consilierul ministrului mediului. "Pot sa apara mai multe zone desertificate si pot sa apara efecte de tip geofizic, cit si schimbari in structura microbiologica a organismelor", a mai spus Purica. Aceasta inseamna, potrivit specialistului roman, ca anumite specii - in special insectele purtatoare de boli - vor ajunge sa se raspindeasca pe arii extinse si la mare altitudine, favorizind declansarea epidemiilor. De asemenea, a adaugat dr. Purica, o alta consecinta va fi aparitia de cicloane pe teritoriul Romaniei si cresterea nivelului marii, ceea ce va duce la inundarea unor plaje. 

Cicloanele sint fenomene generate de zone de aer care se misca dupa traiectorii circulare. Intilnite in prezent mai ales in zonele tropicale, cicloanele au adesea urmari catastrofale.