LICITATII DE LICITATII LA DIRECTIA SILVICA TIMIS

Luni, 02 martie, a.c., la Directia Silvica Timişoara s-a desfaşurat licitatia deschisa pentru lucrari silvice (împaduriri, pepinere, etc), pentru anul 2009. S-au prezentat patru societati comerciale, deşi initial s-au cumparat mai mult de zece caiete de sarcini. Curios, pe parcurs, unii investitori s-au razgândit. Surse bine documentate afirma ca proprietarii acestora ar fi primit urari „de primavara”, prin care li s-a recomandat sa o lase mai moale cu ecologia în vestul tarii. Sa-şi caute alte zone verzi, prin vecini. Totusi, vecinii din Caraş-Severin s-au prezentat, ca de obicei, la licitatie. Vorbim despre firmele Sultan Alexia S.R.L. şi C.I. Gias Invest S.R.L., ambele cu sediul social în „marea” localitate Plugova. La munte, unde aerul e curat. Cât de „curate” au fost documentele prezentate urmeaza sa ne spuna oficialii, nou instalati, de la Directia Silvica, deoarece exista suspiciuni ca firmele nu ar avea, în realitate, numarul de angajati prezentat în documentele necesare participarii la licitatie. Este evident ca lucrari de miliarde de lei vechi nu se pot efectua cu doi, trei angajati. Aici e buba! Celelalte doua firme participante au fost Duconhaus S.R.L. (Timişoara) şi o societate gorjana, Pasdoxim S.R.L. Înca nu se ştie cine a câştigat licitatiile pentru lucrarile ce trebuie executate la cele şase ocoale silvice din Timiş: Lugoj, Ana Lugojana, Coşava, Faget, Timişoara şi Lunca Timişului.

Problema cu firmele care încaseaza miliarde de lei vechi, în urma câştigarii unor licitatii publice şi nu au, în realitate, anagajati este una larg raspândita în tara.

De ani de zile, autoritatile de tot soiul se plâng, în gura mare, pe la televiziuni, posturi de radio, ziare şi reşouri, ca nu reuşesc sa colecteze sume la bugetul de stat. Una din explicatii poate fi legata şi de modul în care unele firme sustrag bani de la institutiile publice, printr-un sistem bine pus la punct şi buzunar. Concret, orice deviz pentru lucrari, în manopera licitata, include darile personalului catre stat şi darile firmei pentru personal (CAS), care este peste 26% din valoarea totalului de manopera. În cazul în care o firma a licitat lucrari, spre exemplu, de 4 miliarde lei vechi, banii alocati din aceasta suma pentru bugetul de stat sunt de peste 700 milioane lei vechi…Ne întrebam, în cazul în care o firma care are cifra de afaceri de 18 miliarde lei vechi, în 2007, cu doar trei angajati, câti bani reuşeşte sa sustraga de la buget, fonduri care ar fi trebuit sa ajunga la bugetul sanatatii, fond de risc, şomaj, CAS etc. Pentru autoritatile interesate de acest exemplu, deloc întâmplator, le recomandam sa caute „acul în carul cu fân” prin statiunea paraginita Baile Herculane. Unde, poate ar trebui ca, pe lânga, împaduriri, sa se execute şi lucrari de identificare a lighioanelor şi jivinelor cu gulere albe.

Va urma.............

..................................................................................................


Continuare

Ecourile legate de licitatia desfaşurata luni, 02.03.2009, la Directia Silvica continua sa se faca auzite. Într-un fel este explicabil din moment ce vorbim despre paduri, vai şi ape curgatoare. Dar mai ales despre bani. Se pare ca una dintre firmele participante a prezentat documente neconforme cu realitatea, asta ca sa nu le denumim din start false, deoarece doar autoritatile statului pot sa demonstreze exact cum sta treaba cu anevoioasele lucrari silvice. O ciocanitoare bine informata sustine ca balanta, din 31.12.2008, a uneia dintre societatile comerciale participante la licitatie are niscaiva neclaritati şi ca aceeaşi firma şi-ar fi permis sa prezinte un stat de plata pe care figureaza 25 de persoane, deşi, pe bune, ar fi înregistrate doar 10 persoane cu documente în regula, în anul 2009! Oricum, conditia pentru participare era ca firmele sa prezinte documente din care sa reiasa faptul ca, anul trecut, au avut, într-o luna, minimum 25 de angajati. Ca doar nu se pot executa lucrari de miliarde de lei vechi cu trei, patru muncitori. Pentru cei care nu înteleg foarte bine cum sta treaba, este important sa spunem ca, în perioada urmatoare, se aşteapta fondurile structurale de la Uniunea Europeana, în traducere libera „bani de bani.” Ca urmare, este evident ca institutiile europene doresc, cu orice pret, sa se asigure ca milioanele de euro nu vor ajunge la firmulite de cartier. Iar daca în spatele acestora se afla cumva politicieni şi oameni puşi sa gestioneze banul public, atunci este şi mai grav. Mai ales într-un an dublu electoral