INCOTRO MERGEM ???

Toate partidele vorbesc despre criza economica, sociala si politica în care se zbate România de astazi. Însa nimeni nu pare sa realizeze ca numitorul comun al acestora este CRIZA MORALa.

Oamenii din jurul nostru devin tot mai rai si mai egoisti în goana lor zilnica pentru supravietuire. Rînd pe rînd, sîntem obligati sa punem sub semnul întrebarii toate lucrurile care pîna mai ieri ne defineau fiinta. Dumnezeu e un concept tot mai demodat. Natiunea, o idee romantica, desueta. Familia – înlocuita cu libertinajul ridicat la rangul de „stil de viata”. Eroii nationali au devenit criminali de razboi, în timp ce noile modele ale tinerilor au devenit fotbalistii si lautarii. Cultura ne e siluita de agresiuni straine (hollywood, tiganie, sarbatori pagâne impuse de ratiuni comerciale), imaginea tarii în strainatate e terfelita de cersetori si hoti.

Pâna nu demult eram si eu parte din majoritatea tacuta. Îmi exprimam nemultumirile în discutii cu prietenii, constient ca nu merita sa-mi bat capul, sunt prea mic ca sa pot schimba ceva. Dar am ajuns la concluzia ca indiferenta mea si a celorlalti români este cât se poate de paguboasa. Nu ma mai intereseaza argumentele gen „Nu vezi ca peste tot e la fel?”. Acasa la mine, în cetatea mea si în tara mea, socot ca trebuie sa fie cum vreau eu, nu cum vor cei de la Bruxelles sau Washington. Acestia sa-si faca acasa la ei ce legi vor, dupa cum îi taie capul. Eu sunt român si în tara mea eu trebuie sa fiu stapân. Nu am scapat de URSS ca sa ma bag acum sluga la Uniunea Europeana.


Am hotarât sa ies din indiferenta. Am doi copii, care vor creste în aceasta tara. Care vor merge la scoala, vor munci si îsi vor întemeia propriile lor familii în aceasta tara. De aceea ma intereseaza cât se poate de mult directia în care merge tara mea.
.

Daca arunc o privire asupra vietii politice din tara mea, vad ca apar tot mai multe legi nu dupa traditia social-cultural-politica a românilor, ci dupa cum dicteaza UE. Eu însa cred ca ma pot integra în UE si cu demnitate, ca un Om, nu ca un vierme cersetor la portile Bruxelles-ului. Asa cum în casa mea nu vine nimeni sa-mi spuna cum sa aranjez mobila sau în ce culoare sa zugravesc peretii, asa nici în orasul sau tara mea nu gasesc potrivit sa fac ce-mi dicteaza altii. Cei care traiesc în aceasta tara – fie ei români, unguri, germani sau turci – trebuie sa fie stapâni la ei acasa.

Apoi, mi se pare ca actualele partide, fie la putere, fie în opozitie, sunt tot un drac. PSD, PNL, PD, etc., se cearta între ele nu pentru ca au programe politice diferite, ci pentru ca unul are ciolanul, iar celalalt tânjeste sa îl aiba din nou. Daca s-ar schimba roata si în loc de PSD la putere ar fi PNL, aceeasi politica ar duce-o si ei. Nimic nu ar fi diferit.

Asa ca oameni buni, luati atitudine pentru ca, numai impreuna putem schimba ceva si sa numai fim slugi la badaranii care ne praduiesc tara,doar ca sa-si indeplineasca interesul propriu.