Criza economica globala are repercusiuni asupra tuturor aspectelor vietii. Cum urmatoarele luni se anunta in continuare grele, este si firesc ca partidele politice implicate in campanii electorale sa faca din revenirea economiei un subiect central.
Cum se orienteaza insa votantul obisnuit, agasat de criza economica si zgomotul de fond produs de politicienii in cautare de voturi, atunci cand ajunge in fata urnei?
Daca e sa luam in considerare rezultatele obtinute la alegerile pentru Parlamentul European, dar si pe baza sondajelor de opinie efectuate in tari care intra sau se afla deja in campanie electorala - germanii voteaza pe 27 septembrie iar romanii isi vor alege un nou presedinte pe 22 noiembrie - se pare ca electoratul european are incredere in partidele conservatoare sau liberale pentru a depasi criza economica, in defavoarea stangii, care nu a reusit sa speculeze la maximum oportunitatea oferita de asa-zisul "esec al capitalismului".
Desi este complicat sa faci o generalizare la nivel european, la europarlamentarele din vara partidele de stanga s-au bazat prea mult pe schimbarea automata a opiniei electoratului, in favoarea lor, ca raspuns la criza economica declansata de doctrina liberala, subliniaza analistul Hugo Brady, cercetator la Centrul pentru Reforma Europeana, citat de schumansquare.eu.
In al doilea rand, alegerile au subliniat o problema inca si mai serioasa: indiferenta electoratului, care nu s-a obosit sa se deplaseze pana la urne sa voteze, considerand ca alegerile pentru Parlamentul European nu reprezinta o miza suficient de mare.
Aceasta tendinta nu are neaparat a face cu politicile europene, desi si acestea au jucat un rol important in aceasta situatie, deoarece cetatenii europeni nu vad cum le-ar putea schimba vietile in bine.
Exista insa o tendinta a europenilor (pana si cei din tarile cele mai avansate in materie de civism) de a nu se prezenta la vot, fie din cauza dezamagirii fata de tot ce inseamna politica, fie pentru ca nu considera ca pot genera o schimbare.
In fine, o alta tendinta confirmata de europarlamentare este ascensiunea, in prezenta celorlalte doua premise expuse mai sus, a miscarilor de extrema-dreapta, chestiune care da frisoane mediului politic european.
Partidele aflate la guvernare ar trebui sa se teama de orice fel de alegeri in perioada urmatoare. Cum economistii prevad o prelungire a crizei cu cel putin inca sase luni, nu este de neglijat faptul ca politicienii aflati la putere in Spania, Bulgaria, Letonia, Ungaria, Grecia si Irlanda au fost pedepsiti de electorat pentru felul in care au rezolvat- sau nu- problemele presante ale cetatenilor.
Expertii sustin ca o criza a social-democratiei se "cocea" de mult in Europa, dupa ce sprijinul fata de partidele de centru-dreapta a scazut semnificativ in tarile UE.
Partidele non-socialiste au primit votantii dezamagiti de social-democratie, iar multe guverne de centru-dreapta au fost marcate de povara guvernarii pe timp de criza.
In tarile confruntate cu campanii electorale, votantii sunt preocupati daca vreunul din partidele rivale va reusi sa scoata tara din criza.
In acest context, sa ne asteptam la nasterea unei miscari de populism economic care sa exacerbeze efectele pe care criza le-a avut asupra tarii, deoarece cetatenii exasperati de problemele economice vor vota cu cine "da mai mult"?
Sau vor alege cetatenii un lider retinut, care nu le va promite marea cu sarea si nu va cheltui aiurea miliarde de euro, indatorand generatiile viitoare?
Suedezii au insa o alta teorie: daca un guvern reuseste sa controleze somajul chiar si pe timp de criza, nu este neaparat pedepsit in alegeri pentru dificultatile pe care le infrunta cetatenii. Johan Martinsson demonstreaza ca, in anumite cazuri, guvernul in exercitiu poate chiar sa aiba un avantaj in urma crizelor economice.
Cercetarile anterioare nu au luat in considerare faptul ca economia schimba agenda electoratului. Astfel, intr-o criza in care creste somajul, electoratul pune mare pret pe aceasta chestiune.
Un partid la putere, care tine sub control somajul, va creste in popularitate in loc sa scada, sau cel putin va fi mai putin pedepsit de catre electorat, intr-o criza economica.
In mod similar, in momente de prosperitate, partidul care se concenteraza pe problema somajului nu va primi nicio recompensa la urne, deoarece aceasta nu este o chestiune care sa preocupe electoratul.
Sursa: Ziare.com
Autor: Ana Ilie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu