duminică, 15 august 2010

Domnul a dat, Domnul a luat...!!!




''Domnul a dat, Domnul a luat”, spune sfânta Biblie, dar  sfinţii noştri părinţi au primit cam mult şi nu prea dau înapoi, pe motiv că legile laice sunt afurisit de strâmbe pentru naivul care pupă icoane şi nu pune întrebări. Umblă un zvon şugubăţ cum că sub largile patrafire şi sutane se ascund,dragi enoriaşi, suprafeţe de sute de mii de hectare de teren, imobile, obiecte de patrimoniu, tot felul de averi despre care credinciosul cu frica lui Dumnezeu nici nu bănuieşte că există. Aşa că ne facem o cruce cât o zi de post şi ne întrebăm de ce popii nu plătesc impozite pentru proprietăţile pe care le deţin în patrimoniu? Fac afaceri de miliarde, au firme, suprafeţe întinse de teren, dar nu plătesc nicio leţcaie impozit. Păi frumos vă şade, taicilor? Vă uitaţi strâmb dacă vreo babă sărmană de la ţară nu achită acatistele, dar, când vine vorba să plătiţi impozitele, spuneţi cu nişte figuri umile şi cuvioase: „Aşa e legea, taică!”.

Sute de mii de hectare în Argeş - neimpozitate

Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului deţine suprafeţe impresionante de teren pe care le administrează după bunul plac şi pentru care nu plăteşte impozite. Aşa a decis Executivul, ca Biserica să fie scutită de la plata impozitelor pe terenuri şi de la plata impozitelor privind tranzacţiile imobiliare. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, aflată sub cârmuirea Înalt Preasfinţitului Calinic, deţine cele mai mari suprafeţe de teren în zona Curtea de Argeş. Conform informaţiilor noas tre, în Curtea de Argeş, biserica are în posesie terenuri şi imobile în nouă locaţii diferite şi aici e vorba doar de terenurile intabulate şi recu nos cute oficial. Astfel, biserica deţine într-o locaţie 50.000 de mp, într-un alt punct 391.500 de mp şi 380.263 mp. Tot în oraşul de re şe dinţă a ÎPS-ului, feţele bisericeşti sunt pro prie tare pe următoarele suprafeţe de teren:  78.118 mp, 4.291 mp, 2.500 mp, 5.000 mp, 28.631 mp, 106.368 mp şi 1.250 mp. Pe lângă aceste suprafeţe, biserica mai deţine şi imobile pe care le administrează, dar pentru care nu plăteşte impozite. În Piteşti, are în proprietate doar 452 mp în Trivale şi 500 de mp în Craiovei, dar neoficial proprietăţile ar fi  mult mai întinse. La Călineşti, deţine 316 mp într-un punct şi un imobil şi 6.400 mp în altă zonă. În Topoloveni, pe nume le Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului este înregistrat chiar şi un apartament de 72,76 mp, alte imobile şi un teren cu o su pra faţă de 463 mp. La Buzoieşti, are în proprietate 146,20 mp, iar la Ştefăneşti - 160 mp într-o locaţie şi 1292 mp într-alta. În comuna ascov, la Valea Ursului, popii sunt proprietari pe o suprafaţă de 1.000 de mp, cel puţin până la acest moment. 

100 de miliarde - rulate anual de Arhiepiscopie

Mai ceva ca o afacere de succes, Arhiepiscopia Arge şului şi Muscelului rulează sume la care enoriaşul de rând nici nu visează. Pentru fiecare eveniment din viaţa creştinilor Biserica îşi ia cota parte, fie că e vorba de nunţi şi botezuri, fie de pomeni şi înmormântări.  Banii proveniţi din taxele de oficiere a slujbelor aduc anual Bisericii argeşene venituri de aproximativ 100 de miliarde de lei. Parohiile mai bogate sunt considerate cele din municipii şi oraşe, unde taxele sunt mult mai mari decât la ţară, dar şi cele care au în administrare cimitire, urmaşii celor plecaţi la Cel de Sus fiind nevoiţi să respecte ritu alurile, conform tradiţiei creştin-ortodoxe, timp de şapte ani. În plus, şi din comercializarea anumitor   produse se aduc venituri consistente la bugetul bise ricii, sume care de altfel nu pot fi controlate de nimeni, în condiţiile în care nicio biserică nu eliberează chitanţe când vinde lumânări, calendare, icoane şi tot felul de alte obiecte bisericeşti.   

Parohii şi mănăstiri

În cadrul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, sunt înregistrate, la acest moment, nu mai puţin de 450 de parohii, iar numărul preoţilor din judeţ se ridică la 600. Schiturile şi mănăstirile din judeţul nostru, în număr 30, sunt cunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate. Numai la Mănăstirea Curtea de Argeş vin anual sute de mii de pelerini din toate colţurile lumii. Nu există acelaşi flux de vizitatori la toate mănăstirile din Argeş, însă în topul celor mai vizitate se numără Nămăieşti, Robaia, Corbii de Piatră ori Cetăţuia Negru Vodă. 

Obiecte de patrimoniu

Şi la acest capitol Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului stă foarte bine, numărându-se printre cele mai bogate instituţii ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă este de notorietate faptul că două dintre cele mai puternice icoane făcătoare de minuni din ţară se regăsesc în Argeş, puţini cunosc faptul că tot în judeţul nostru instituţia bisericii deţine valori de patrimoniu, precum pocale de argint şi aur, icoane din aceleaşi materiale preţioase,  cărţi vechi de o valoare inestimabilă, unele unicate,  precum şi nenumărate alte obiecte care şi-ar găsi în orice moment locul în marile muzee ale lumii. 

Palatul episcopal Piscu Negru

Palatul episcopal din zona montană Piscu Negru, aflat la câteva zeci de kilometri de reşedinţa de la Curtea de Argeş, este, de asemenea, una dintre cele mai mari investiţii ale Bisericii Ortodoxe din judeţ. Este cunoscută ca fiind re şe dinţa preferată a Înalt Preasfinţitului Calinic şi a fost  construită în urmă cu câţiva ani.

Palatul patriarhal Dragoslavele

O altă reşedinţă cu renume în sistemul BOR  este Schitul Dragoslavele, situat în localitatea cu acelaşi nume. Aici se află reşedinţa de vară pusă la dis po ziţia Patriarhului Bisericii Ortodoxe. Este o tradiţie păstrată de pe vremea Preafericitului Patriarh Iustinian  ca mai-marii BOR să vină la odihnă o dată pe an, vara, la Schitul din Dra gos la vele. Acesta este un imobil de pa tri moniu, care a fost re făcut şi moderni zat, ultima lucrare  de acest gen fiind în re gis­trată la nive lul anului 2007. 

Afacerile  Arhiepiscopiei 

Şi, pentru că vorbim despre una dintre cele mai bogate Arhiepiscopii din ţară, făcând comparaţie cel puţin cu eparhiile vecine, preoţii şi călugării argeşeni stau bine şi la capitolul afaceri. Trei so cietăţi comerciale apar în do­cu mentele oficiale bisericeşti. Una dintre ele,  care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, Filotheos, a fost  în fiin ţată în anul 2001 şi fi gu­rează având ca asociat unic Mă năstirea Curtea de Argeş şi ca ad mi nistrator pe Ciprian Orobeţi. O altă firmă patro na tă de către oamenii în sutane  este Ortos Ag, în fiin ţată în anul 2008 şi care se ocupă cu producerea şi comer­cializarea  produselor de panificaţie. Societatea Ortos Ag are ca asociat unic Arhiepiscopia Ar ge şului şi Muscelului, iar ca ad mi nistratori - pe pă rin tele Ion Dudaş şi pe o anume Maria Dinu. Cea de-a treia soci e tate comercială care se află sub patronajul feţelor bisericeşti vizează  Centrul de Pelerinaj Sfânta Filofteia, a fost înfiinţată anul trecut şi îşi desfăşoară ac tivitatea într-o locaţie situată pe strada Ion Ştefănescu din Piteşti. Având ca asociaţi Arhi episcopia şi Parohia Sfântul Pantelimon şi ca adminis tra tor pe Ştefan-Ciprian Vuţan, „Casa Pelerinul” desfăşoară în principal activităţi de turism.     

2 comentarii:

  1. Pai Zorane, hectarele alea trebuie sa apartina cuiva, nu? E foarte bine ca apartin bisericii, ca taranii le-au vandut ca fraierii si acu' stau si beau pe caiet! In ce priveste impozitul, sumele alea nici macar nu s-ar simti la buget daca ar fi platite. Privitor la afacerile bisericii, nimeni nu opreste pe nimeni sa faca afaceri!

    PS. Ai pus ochii pe Biserica ca pe butelie. Mai schimba subiectu'

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai , ei sa nu plateasca sa poata popii sa se plimbe cu mercedesurile , nu ?

    RăspundețiȘtergere