Lipsa de mişcare din timpul iernii, la care se adaugă excesele alimentare îşi fac simţite efectele la început de primăvară: colici biliare, crize hipertensive, agravarea afecţiunilor hepatice, decompensarea diabetului şi nu în ultimul rând acumularea kilogramelor. Dar toate acestea pot fi depăşite, căci natura este darnică şi ne vine întotdeauna în ajutor.
Ceapa fortifică întregul organism
A fost cultivată cu peste 5000 de ani în urmă, fiind găsite resturi de ceapă chiar şi în mormintele faraonilor. În Egiptul Antic, ceapa simboliza, prin straturile ei concentrice, viaţa eternă şi era dăruită zeilor.
Ceapa verde de primăvară, numită şi ceapă imatură, este bogată în vitaminele B şi C, iar frunzele conţin multă vitamina A. Spre deosebire de ceapa uscată, ceapa verde are o valoare nutritivă mai mare, conţinând de 10 ori mai multă vitamina C şi de 4 ori mai mult magneziu.
Aproape că nu există organ asupra căruia să nu acţioneze în mod benefic. Consumul de ceapă previne formarea calculilor biliari, reglează tensiunea arterială, scade glicemia în cazul celor cu diabet, are proprietăţi diuretice, efecte antimicrobiene, sedative. Ceapa verde, prin cantitatea mare de celuloză înlătură constipaţia. Ea este, totodată, bogată în fructan, o substanţă de natură glucidică ce nu poate fi digerată de organism şi care determină dezvoltarea florei benefice a colonului (bifidobacteriile), dar şi scăderea colesterolului.
S-a demonstrat că ceapa crudă, prin compuşii organosulfuraţi, poate preveni trombozele. Dacă însă este fiartă mai mult de 20 de minute, efectul este contrar.
A fost cultivată cu peste 5000 de ani în urmă, fiind găsite resturi de ceapă chiar şi în mormintele faraonilor. În Egiptul Antic, ceapa simboliza, prin straturile ei concentrice, viaţa eternă şi era dăruită zeilor.
Ceapa verde de primăvară, numită şi ceapă imatură, este bogată în vitaminele B şi C, iar frunzele conţin multă vitamina A. Spre deosebire de ceapa uscată, ceapa verde are o valoare nutritivă mai mare, conţinând de 10 ori mai multă vitamina C şi de 4 ori mai mult magneziu.
Aproape că nu există organ asupra căruia să nu acţioneze în mod benefic. Consumul de ceapă previne formarea calculilor biliari, reglează tensiunea arterială, scade glicemia în cazul celor cu diabet, are proprietăţi diuretice, efecte antimicrobiene, sedative. Ceapa verde, prin cantitatea mare de celuloză înlătură constipaţia. Ea este, totodată, bogată în fructan, o substanţă de natură glucidică ce nu poate fi digerată de organism şi care determină dezvoltarea florei benefice a colonului (bifidobacteriile), dar şi scăderea colesterolului.
S-a demonstrat că ceapa crudă, prin compuşii organosulfuraţi, poate preveni trombozele. Dacă însă este fiartă mai mult de 20 de minute, efectul este contrar.
Spanacul previne cataracta
Este o excelentă sursă de minerale (fier, calciu, magneziu, potasiu, fosfor, cupru, zinc, iod), vitamine (acid folic, beta-caroten, C, K, B1, B2, B6), antioxidanţi. Prin bogăţia în magneziu spanacul poate contribui la prevenirea diabetului. Potasiul, care se găseşte de asemenea în cantitate mare stimulează muşchiul cardiac şi are proprietăţi diuretice.
Recent, a fost descoperită prezenţa în spanac a unei substanţe opioide (rubiscolin) cu efect analgezic, anxiolitic şi de stimulare a memoriei.
După varză, spanacul reprezintă a doua sursă naturală de luteină şi zeaxantină, două substanţe carotenoide ce intră în compoziţia retinei, cristalinului dar şi a altor ţesuturi, prevenind cataracta, bolile cardiovasculare şi numeroase tipuri de cancere.
Datorită gamei impresionante de vitamine şi săruri minerale, spanacul este recomandat în stările de convalescenţă, pentru astenie fizică sau psihică, depresie, anemie, rahitism, afecţiuni urinare, cardiace, diabet, gută, obezitate, eczeme, psoriazis. Consumul a 500 ml/zi de suc de spanac poate combate şi cele mai severe forme de constipaţie.
Este o excelentă sursă de minerale (fier, calciu, magneziu, potasiu, fosfor, cupru, zinc, iod), vitamine (acid folic, beta-caroten, C, K, B1, B2, B6), antioxidanţi. Prin bogăţia în magneziu spanacul poate contribui la prevenirea diabetului. Potasiul, care se găseşte de asemenea în cantitate mare stimulează muşchiul cardiac şi are proprietăţi diuretice.
Recent, a fost descoperită prezenţa în spanac a unei substanţe opioide (rubiscolin) cu efect analgezic, anxiolitic şi de stimulare a memoriei.
După varză, spanacul reprezintă a doua sursă naturală de luteină şi zeaxantină, două substanţe carotenoide ce intră în compoziţia retinei, cristalinului dar şi a altor ţesuturi, prevenind cataracta, bolile cardiovasculare şi numeroase tipuri de cancere.
Datorită gamei impresionante de vitamine şi săruri minerale, spanacul este recomandat în stările de convalescenţă, pentru astenie fizică sau psihică, depresie, anemie, rahitism, afecţiuni urinare, cardiace, diabet, gută, obezitate, eczeme, psoriazis. Consumul a 500 ml/zi de suc de spanac poate combate şi cele mai severe forme de constipaţie.
Pătrunjelul protejează ficatul
Este unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate zarzavaturi. Datorită aromei caracteristice, frunzele de pătrunjel stimulează apetitul, fiind mult folosite la salate, supe, preparatele din carne. În pătrunjelul proaspăt se găseşte vitamina C, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, acid folic, beta-caroten.
Frunzele de pătrunjel sunt utilizate de mii de ani pentru afecţiunile digestive şi renale. Pătrunjelul poate diminua efectele nocive ale fumului de ţigară şi consumului excesiv de alcool. Are efecte benefice asupra ficatului, favorizează eliminarea toxinelor din organism, creşte fertilitatea, putând avea chiar efect afrodiziac.
Nu este însă recomandat sub formă de supliment alimentar gravidelor, deoarece poate favoriza contracţiile uterine.
Este unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate zarzavaturi. Datorită aromei caracteristice, frunzele de pătrunjel stimulează apetitul, fiind mult folosite la salate, supe, preparatele din carne. În pătrunjelul proaspăt se găseşte vitamina C, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, acid folic, beta-caroten.
Frunzele de pătrunjel sunt utilizate de mii de ani pentru afecţiunile digestive şi renale. Pătrunjelul poate diminua efectele nocive ale fumului de ţigară şi consumului excesiv de alcool. Are efecte benefice asupra ficatului, favorizează eliminarea toxinelor din organism, creşte fertilitatea, putând avea chiar efect afrodiziac.
Nu este însă recomandat sub formă de supliment alimentar gravidelor, deoarece poate favoriza contracţiile uterine.
Ridichea roşie uşurează digestia
Culoarea roşie se datorează unui pigment (antocianină) care are şi un rol foarte important – de a înlătura radicalii liberi din organism. Ridichea este bogată în vitamina C, fibre şi potasiu. Este o sursă bună de fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din complexul B (acid folic, B1, B2, B6) şi un bun detoxifiant. Stimulează secreţia biliară şi uşurează digestia. Este foarte utilă în afecţiunile respiratorii, dizolvă pietrele de la nivelul rinichilor. În salate, pe lângă rădăcina de ridiche pot fi utilizate chiar şi frunzele, care au o mare valoare nutritivă, şi aproape de 10 ori mai multă vitamina C decât rădăcina.
Culoarea roşie se datorează unui pigment (antocianină) care are şi un rol foarte important – de a înlătura radicalii liberi din organism. Ridichea este bogată în vitamina C, fibre şi potasiu. Este o sursă bună de fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din complexul B (acid folic, B1, B2, B6) şi un bun detoxifiant. Stimulează secreţia biliară şi uşurează digestia. Este foarte utilă în afecţiunile respiratorii, dizolvă pietrele de la nivelul rinichilor. În salate, pe lângă rădăcina de ridiche pot fi utilizate chiar şi frunzele, care au o mare valoare nutritivă, şi aproape de 10 ori mai multă vitamina C decât rădăcina.
Urzica favorizează eliminarea toxinelor
Este o plantă cu multiple virtuţi terapeutice, fiind folosită atât ca aliment, cât şi ca plantă medicinală. Este bogată în proteine, fier, calciu, magneziu, crom, potasiu, zinc, siliciu, ca şi în vitaminele A, B, C, D şi K. Urzica este un foarte bun diuretic, favorizând eliminarea toxinelor din organism şi împiedică formarea calculilor. Este recunoscută pentru efectele decongestionante şi antiinflamatoare, fiind utilizată pentru tratarea afecţiunilor alergice (rinită alergică, astm bronşic). Este folosită cu succes în afecţiunile articulare, pentru tratamentul anemiei, infecţiilor urinare, adenomului de prostată, diareei. În trecut, pulberea din frunze de urzică era inhalată pentru a opri sângerările nazale.
Este o plantă cu multiple virtuţi terapeutice, fiind folosită atât ca aliment, cât şi ca plantă medicinală. Este bogată în proteine, fier, calciu, magneziu, crom, potasiu, zinc, siliciu, ca şi în vitaminele A, B, C, D şi K. Urzica este un foarte bun diuretic, favorizând eliminarea toxinelor din organism şi împiedică formarea calculilor. Este recunoscută pentru efectele decongestionante şi antiinflamatoare, fiind utilizată pentru tratarea afecţiunilor alergice (rinită alergică, astm bronşic). Este folosită cu succes în afecţiunile articulare, pentru tratamentul anemiei, infecţiilor urinare, adenomului de prostată, diareei. În trecut, pulberea din frunze de urzică era inhalată pentru a opri sângerările nazale.
Salata verde (lăptuca), remediu pentru depresie
În cultura tradiţională chineză, salata verde este considerată aducătoare de noroc şi bogăţie, fiind întotdeauna consumată cu ocazia evenimentelor speciale, cum ar fi celebrarea Anului Nou.
Salata românească, cu frunze lungi şi crocante şi gust uşor amărui, este o sursă importantă de minerale precum calciu, fier, potasiu, magneziu, fosfor, zinc şi vitamine (C, A, B1, B2, B5, B6, PP, acid folic, E). Lipsită de grăsimi, cu un conţinut în apă de 95% este unul din alimentele preferate în regimurile de slăbire. Consumată înainte de masă, ea poate stimula secreţia digestivă, fiind indicată în afecţiunile vezicii biliare şi a ficatului. Datorită efectului diuretic şi laxativ favorizează eliminarea toxinelor din organism.
Lăptuca este un excelent remediu pentru depresie. În afară de magneziu (cunoscut ca mineralul anti-stres), salata conţine lactucarium, o substanţă cu efecte asemănătoare opiumului, ce poate înlătura anxietatea, durerile, tusea. În Egipt şi Roma Antică, salata verde era consumată la sfârşitul meselor pentru inducerea somnului.
Sucul de salată verde, în combinaţie cu cel de morcovi şi spanac este foarte bun pentru întărirea rădăcinii părului şi menţinerea culorii normale a acestuia.
În cultura tradiţională chineză, salata verde este considerată aducătoare de noroc şi bogăţie, fiind întotdeauna consumată cu ocazia evenimentelor speciale, cum ar fi celebrarea Anului Nou.
Salata românească, cu frunze lungi şi crocante şi gust uşor amărui, este o sursă importantă de minerale precum calciu, fier, potasiu, magneziu, fosfor, zinc şi vitamine (C, A, B1, B2, B5, B6, PP, acid folic, E). Lipsită de grăsimi, cu un conţinut în apă de 95% este unul din alimentele preferate în regimurile de slăbire. Consumată înainte de masă, ea poate stimula secreţia digestivă, fiind indicată în afecţiunile vezicii biliare şi a ficatului. Datorită efectului diuretic şi laxativ favorizează eliminarea toxinelor din organism.
Lăptuca este un excelent remediu pentru depresie. În afară de magneziu (cunoscut ca mineralul anti-stres), salata conţine lactucarium, o substanţă cu efecte asemănătoare opiumului, ce poate înlătura anxietatea, durerile, tusea. În Egipt şi Roma Antică, salata verde era consumată la sfârşitul meselor pentru inducerea somnului.
Sucul de salată verde, în combinaţie cu cel de morcovi şi spanac este foarte bun pentru întărirea rădăcinii părului şi menţinerea culorii normale a acestuia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu