Asteptati-va la schimbari climatice in urmatoarea perioada...

 Gazele şi cenuşa vulcanică ajunse în stratosferă în cantităţi mari afectează clima. Răcirea climei după erupţia vulcanului Tambora din Indonezia din 1815 a afectat semnificativ emisfera nordică. Vulcanului Tambora a eliminat cantităţi însemnate de dioxid de sulf în atmosferă. Coloana vulcanului a ajuns la 43 km. Se estimează că a produs o răcire a climei cu circa 3^oC timp de mai mulţi ani. Anul 1816 a fost cunoscut în Europa şi Statele Unite drept anul fără vară. Recoltele au fost compromise. Schimbarea temperaturii a dus la o epidemie de tifos în Marea Britanie, la una de holeră în India, la migraţii masive din Europa de Nord şi Rusia şi la ruinarea fermelor din Noua Anglie. Au murit de foame şi în urma bolilor sute de mii de oameni în întrega lume.


Majoritatea vulcanilor mondiali erup o magmă de tip bazaltic. Vulcanii bazaltici erup cel mai frecvent de-a lungul dorsalelor oceanice, în apa adâncă a oceanului. Doar în câteva locuri, aceşti vulcani erup în atmosferă, ca de exemplu în Islanda sau în Azore. Magma bazaltică este bogată în magneziu şi fier şi săracă în silicaţi. În general, această magmă are o vîscozitate scăzută şi un conţinut de gaze scăzut. Gazele acestor vulcani bazaltici conţin o cantitate mare de dioxid de carbon şi dioxid de sulf.
Cel mai mare impact al acestor substanţe ajunse în stratosferă este dat de dioxidul de sulf, care formează picături de acid sulfuric. Acesta condensează rapid în stratosferă şi formează aerosoli fini de sulfat, care cresc albedo- ul pământului, reflectând radiatia solară înapoi în spaţiu, şi răcind astfel pământul. Creşterea conţinutului de clor din stratosferă are impact asupra climei prin distrugerea stratului de ozon.

Coloane imense de cenuşă se ridicau astăzi din vulcanul Eyjafjallajokull, situat în sudul Islandei.

Acidul clorhidric şi acidul fluorhidric emanate de vulcani se găsesc dizolvate în picăturile de apă din norul erupţiei şi cad de obicei repede pe pământ sub formă de ploi acide. Cenuşa ajunsă în stratosferă cade şi ea rapid pe pământ, de obicei în câteva săptămâni.

Gazele vulcanice care posedă cel mai mare risc pentru sănătatea oamenilor, a animalelor şi pentru agricultură sunt dioxidul de sulf, dioxidul de carbon şi acidul fluorhidric.

Deoarece dioxidul de carbon este mai greu decât aerul, el se poate concentra la sol şi poate deveni letal pentru oameni, animale şi vegetaţie.

Compuşii cu fluor ce se depun în jurul vulcanilor sunt absorbiţi de vegetaţie şi sunt periculoşi în special pentru animalele ierbivore care pasc. Ei pot duce la deformarea scheletelor animalelor şi la moartea acestora. Boala se numeşte fluoroză.

   Prognoza:

Norul se extinde de la o oră la alta.

  Eurocontrol, organismul european pentru siguranţa aeriană, estimează că perturbările în spaţiul aerian european ar putea dura două zile, dar acest lucru depinde de modul în care va evolua norul de cenuşă vulcanică venind din Islanda.Si culmea ironiei este ca se indreapta spre sud-estul Europei.
 Sa speram ca se va opri deasupra parlamentului si palatului Cotroceni ,sa-i spele cu o ploaie acida pe lighioanele ce ne conduc si ne prapadesc tara ,mai ceva ca un vulcan.