Unele mase plastice cu care se ambaleaza alimentele ,pesticidele - substante care se folosesc pentru combaterea daunatorilor in agricultura, ingrasamintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase >>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete ,substantele care se formeaza in urma afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in alimentele incalzite peste 3500C. Astfel, consumarea carnii si a pestelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv>> grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a cancerului
Intrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare:
"Stiti ce multa vitamina E are?"
In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla.
La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari(conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni.
Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.
Aditivii alimentari - in atentia organismelor internationale
„E“-urile ameninta sanatatea
In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente
Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din „E“-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
„E“-urile ameninta sanatatea
In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente
Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din „E“-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
Ce sunt „E“-urile?
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.
Alimentele-otrava
Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.
Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat „margarina“, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare deenergie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestivepe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.
Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.
„Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta“
In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional.
Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: „In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare“. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. „Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste «E»-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE“, spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.
Cercetatorii se pot insela
Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: „Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana“. Avizul pentru „E“-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. „Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras“, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: „Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru“. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.
Cei mai periculosi aditivi
Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de „apus de soare“.
E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.
E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.
In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.
Alimentele-otrava
Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.
Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat „margarina“, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare deenergie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestivepe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.
Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.
„Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta“
In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional.
Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: „In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare“. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. „Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste «E»-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE“, spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.
Cercetatorii se pot insela
Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: „Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana“. Avizul pentru „E“-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. „Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras“, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: „Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru“. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.
Cei mai periculosi aditivi
Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de „apus de soare“.
E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.
E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.
In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.
Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi considerati inofensivi la ora actuala:
E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510.
Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi de sinteza industriala:
E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene
E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze
E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare
E160(d) - licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer
E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala
E162 - pigmentul rosu din sfecla
E170 - carbonat de calciu
E181 - acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca
E260 - acid acetic, otetul
E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii
E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii.
E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului.
E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii
E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii
E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii
E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E542 - fosfati extrasi din oase
E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac)
E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit
CE TREBUIE SA STIE ORICINE ?E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510.
Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi de sinteza industriala:
E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene
E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze
E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare
E160(d) - licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer
E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala
E162 - pigmentul rosu din sfecla
E170 - carbonat de calciu
E181 - acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca
E260 - acid acetic, otetul
E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii
E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii.
E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului.
E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii
E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii
E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii
E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E542 - fosfati extrasi din oase
E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac)
E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit
Pe etichetele produselor alimentare romanesti se pot intalni urmatoarele inscriptionari : emulgatori, gelatina, stabilizatori, grasimi, spumanti, coloranti, antioxidanti, gelifianti, emulsifianti.
Atunci cand lecitina este extrasa din soia, lucrul acesta este specificat : lecitina(soia)
Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai multe cazuri in spatele lor se ascund componenti si aditivi alimentari cu origine necurata.
Din cate se cunoaste pana acum, in magazinele evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romania.
In tarile musulmane si in Israel, se foloseste gelatina bovina. In restul lumii se foloseste gelatina porcina.
Atunci cand lecitina este extrasa din soia, lucrul acesta este specificat : lecitina(soia)
Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai multe cazuri in spatele lor se ascund componenti si aditivi alimentari cu origine necurata.
Din cate se cunoaste pana acum, in magazinele evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romania.
In tarile musulmane si in Israel, se foloseste gelatina bovina. In restul lumii se foloseste gelatina porcina.
CATEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,
CU ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI
CU ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI
Nota : Toate produsele alimentare ambalate contin aditivi care pot fi de origine biologica (animala sau vegetala), pot fi substante chimice obtinute prin sinteza chimica, sau pot fi agenti fizici (de exemplu radiatii ionizate).
Regula generala : controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va de aditivii din tabel !
Cateva exemple de produse alimentare
- paine ambalata (specialitati)
- fulgi de cereale
- cornuri cu ciocolata
- bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat
- lapte praf, margarina, branza topita, inghetata, iaurturi, frisca animala si vegetala
- toate produsele instant (cacao, etc.)
- bauturi racoritoare.
Regula generala : controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va de aditivii din tabel !
Cateva exemple de produse alimentare
- paine ambalata (specialitati)
- fulgi de cereale
- cornuri cu ciocolata
- bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat
- lapte praf, margarina, branza topita, inghetata, iaurturi, frisca animala si vegetala
- toate produsele instant (cacao, etc.)
- bauturi racoritoare.
ALIMENTE NEAMBALATE, FARA ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI
- paine alba care ramane pufoasa mai mult de 2 zile
- specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)
- paine neagra sau integrala cu seminte (de consistenta elastica)
- toate produsele de patiserie
- toate produsele de cofetarie
- produse de tip „fast food” : paine, maioneza, branza topita
- toata inghetata din comert
- toata frisca din comert
Lista ramane deschisa...
- specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)
- paine neagra sau integrala cu seminte (de consistenta elastica)
- toate produsele de patiserie
- toate produsele de cofetarie
- produse de tip „fast food” : paine, maioneza, branza topita
- toata inghetata din comert
- toata frisca din comert
Lista ramane deschisa...
E-uri extrem de periculoase :
- E 211 si E 330 (in sucuri)
- E 621 si E 622 (in condimentele sintetice)
- E 250 (in mezeluri)
- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite, creme de branza) -; acesta este cel mai cancerigen
- E 110 (in dulciuri, prafuri de budinca)
- E 102 (dulciuri, budinci)
- E 211 si E 330 (in sucuri)
- E 621 si E 622 (in condimentele sintetice)
- E 250 (in mezeluri)
- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite, creme de branza) -; acesta este cel mai cancerigen
- E 110 (in dulciuri, prafuri de budinca)
- E 102 (dulciuri, budinci)
ADITIVI DE ORIGINE „NECURATA”
COD ALTE NUME RO FUNCTIE ORIGINE OBSERVATIIE 120 Carmin Carmin C Din corpul paduchelui Coccus cacti Culoare rosie
E 322 Lecitina EmAoTFSt Naturala, izolata din grasimile alimentare Originea vegetala este specificata
E 442 Fosfatida de amoni Sare de amoniu a acidului fosfatidic EmSt Din grasimi alimentare esterificate cu un ridicat continut in digliceride Emulgator pentru ciocolate
E 470(a, b) Saruri ale acizilor grasi alimentari EmSp Din grasimi alimentare Originea vegetala este specificata
E 471 Monogliceride, mono- si diglicerideMDG Mono- si digliceride MDG EmTFSp Din grasimi alimentare Originea vegetala este specificata
E 472(a-f) Mono- si digliceride esterificate Mono- si digliceride esterificate cu acid acetic, lactic, citric, tartric EmTFSp Compusi ai E 471 Originea vegetala este specificata
E 473E 474 Esteri ai acizilor grasi cu un zahar EmTF Prelucrarea grasimilor alimentare Originea vegetala este specificata
E 475 Triglycerin monostearat Poligliceride (trigliceride) Em Prelucrarea grasimilor alimentare Emulgator pentru panificatie
E 477 Mono-PG-mono-Stearat Em Prelucrarea grasimilor alimentare Emulgator pentru panificatie
E 479 EmSp Prelucrarea grasimilor alimentare Emulgator pentru panificatie
E 482 Acidul stearic TF Prelucrarea grasimilor alimentare Emulgator pentru panificatie
E 483 EmTF Prelucrarea grasimilor alimentare Emulgator pentru panificatie
E 491E 492 Em Prelucrarea grasimilor alimentare Esteri ai sorbitolului cu acidul stearic
E 570 Acizi grasi alimentari Acizi grasi alimentari EmSp Din grasimi alimentare Originea vegetala e specificata
E 626E 629 Guanilat Acid guanilic si guanilati IG Din carne sau drojdie Industrial din extract de carne
E 630E 633 Inozinat Acid inozinic si inozinati IG Din carne sau drojdie Industrial din extract de carne
E 634E 635 Ca- si di- na- ribonucleotide IG Din carne sau drojdie Industrial din extract de carne
E 904 SpAc Extract din paduchii Kerrialacca Glazuri, ciocolate, masa elastica a gumelor de mestecat (cu ceara)
--- Astaxantin astaxantin C Cochilia unor scoici, raci, penele unor pasari
Explicatia simbolurilor
Ao -; antioxidant
Ac -; material de acoperire
Em -; emulgator
C -; colorant
G -; gelifiant
IG -; intaritor de gust
K -; conservant
TF -; produs de tratare a fainii
Sp -; spumant
St -; stabilizator
Sq -; subtanta de separare sau de umplutura
Ac -; material de acoperire
Em -; emulgator
C -; colorant
G -; gelifiant
IG -; intaritor de gust
K -; conservant
TF -; produs de tratare a fainii
Sp -; spumant
St -; stabilizator
Sq -; subtanta de separare sau de umplutura
CE SPUNE LEGEA DESPRE „E”-uri, DROGURI SI ALTE
SUBSTANTE INTERZISE ?
Capitolul ISUBSTANTE INTERZISE ?
Dispozitii generale
Art.1. In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles: a) substante aflate sub control national -; drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr.I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii; b) droguri -; plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr.I-III; c) droguri de mare risc -; drogurile inscrise in tabelele nr.I si II; d) droguri de risc -; drogurile inscrise in tabelul nr.III; e) precursori -; substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr.IV; f) inhalanti chimici toxici -; substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii; g) consum ilicit de droguri -; consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala; h) toxicoman -; persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii; i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala -; masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri; j) livrarea supravegheata -; metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati; k) investigatori acoperiti -; politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Capitolul II
Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national
Art.2. -; (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.3. -; (1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.4. -; Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art.5. -; Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.6. -; (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in conditiile prevazute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in conditiile prevazute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.
Art.7. -; Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.
Art.8. -; Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art.9. -; Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.10. -; Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art.11. -; (1) Indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Art.12. -; (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art.2, 3 si 5, daca persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute la art.4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in conditiile prevazute la alin.(1).
(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.12. -; (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art.2, 3 si 5, daca persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute la art.4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in conditiile prevazute la alin.(1).
(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.13. -; (1) Tentativa la infractiunile prevazute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute la alin.(1)
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute la alin.(1)
Art.14. -; Cu privire la infractiunile cuprinse in prezentul capitol, pe langa situatiile prevazute in Codul penal, constituie circumstante agravante urmatoarele situatii: a)persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in exercitarea acestei functii; b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor; c)drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de dezintoxicare sau sub supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamant, militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori in apropierea acestora; d) folosirea minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art.2-11; e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art.15. -; Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art.2-10, permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti.
Art.16. -; Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art.2-10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.
Art.17. -; (1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art.2-10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin.(1).
Art.15. -; Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art.2-10, permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti.
Art.16. -; Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art.2-10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.
Art.17. -; (1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art.2-10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin.(1).
Art.18. -; (1) Drogurile ridicate in vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe este obligatorie.
(2) Sunt exceptate de la distrugere: a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii; b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in alta industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte; c)unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin caini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.
(2) Sunt exceptate de la distrugere: a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii; b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in alta industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte; c)unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin caini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.
(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un reprezentant al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, al Ministerului Sanatatii -; Directia farmaceutica, al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitati.
Art.19. -; In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.
Art.19. -; In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.
Capitolul III
Dispozitii procedurale
Art.20. Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor legal abilitate, efectuarea de livrari supravegheate, cu sau fara substituirea totala a drogurilor, ori a precursorilor.
Art.21. -; (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba, in situatii in care exista indicii temeinice ca a fost savarsita sau ca se pregateste comiterea unei infractiuni, dintre cele prevazute in prezenta lege.
(2) Autorizarea este data in forma scrisa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
Art.22. -; (1) Politistii din formatiunile de specialitate care actioneaza ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora, pot procura droguri, substante chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului, in vederea descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.
(2) Actele incheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la alin. (1), pot constitui mijloace de proba.
(2) Autorizarea este data in forma scrisa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
Art.22. -; (1) Politistii din formatiunile de specialitate care actioneaza ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora, pot procura droguri, substante chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului, in vederea descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.
(2) Actele incheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la alin. (1), pot constitui mijloace de proba.
Art.23. -; (1) Cand sunt indicii temeinice ca o persoana care pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute in prezenta lege, sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de urmarire penala poate, cu autorizarea procurorului, sa aiba acces pe o perioada determinata la aceste sisteme si sa le supravegheze.
(2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator.
Art.24. Perchezitia se poate efectua in locurile in care sunt indicii ca s-a comis ori ca se pregateste savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute in prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala.
(2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator.
Art.24. Perchezitia se poate efectua in locurile in care sunt indicii ca s-a comis ori ca se pregateste savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute in prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala.
Art.25. -; (1) In cazul in care exista indicii temeinice ca o persoana transporta droguri ascunse in corpul sau, pe baza consimtamantului scris, organul de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale, in vederea depistarii acestora. In caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona si unitatea medicala ce urmeaza sa efectueze aceste investigatii medicale.
(2) Actele consemnand rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul in care acestea s-au efectuat se transmit de indata procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care le-a solicitat.
Art.26. -; Formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica formatiune care coordoneaza si centralizeaza toate datele care vizeaza drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.
(2) Actele consemnand rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul in care acestea s-au efectuat se transmit de indata procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care le-a solicitat.
Art.26. -; Formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica formatiune care coordoneaza si centralizeaza toate datele care vizeaza drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.
Capitolul IV
Masuri impotriva consumului ilicit de droguri
Art.27. -; (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala, este interzis pe teritoriul Romaniei.
(2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicala.
(3) Masurile prevazute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe baza unei expertize medico-legale.
(4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plangere, in termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea medicala.
(5) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu recurs.
Art.28. -; (1) Cura de dezintoxicare se realizeaza in regim de spitalizare in una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care sunt obligate sa verifice periodic oportunitatea continuarii curei.
(2) Cand nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa supravegherii medicale intr-o unitate medicala, publica sau privata, dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii, care aplica masurile medicale necesare, tinand seama de starea de sanatate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine.
(3) Supravegherea medicala este asigurata in mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), impreuna cu o familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si, in functie de posibilitatile materiale, de catre persoana in cauza, de familie sau de un organism privat, in conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor in penitenciare.
(2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicala.
(3) Masurile prevazute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe baza unei expertize medico-legale.
(4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plangere, in termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea medicala.
(5) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu recurs.
Art.28. -; (1) Cura de dezintoxicare se realizeaza in regim de spitalizare in una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care sunt obligate sa verifice periodic oportunitatea continuarii curei.
(2) Cand nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa supravegherii medicale intr-o unitate medicala, publica sau privata, dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii, care aplica masurile medicale necesare, tinand seama de starea de sanatate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine.
(3) Supravegherea medicala este asigurata in mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), impreuna cu o familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si, in functie de posibilitatile materiale, de catre persoana in cauza, de familie sau de un organism privat, in conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor in penitenciare.
Art.29. -; (1) Toxicomanii care se prezinta din proprie initiativa la o unitate medicala specializata sau la un dispensar, pentru a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament in conditiile prevazute la alin. (1) primesc, la cererea lor, cate un certificat nominal, in care se vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei in cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii la terminarea sau la intreruperea tratamentului.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament in conditiile prevazute la alin. (1) primesc, la cererea lor, cate un certificat nominal, in care se vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei in cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii la terminarea sau la intreruperea tratamentului.
Art.30. -; Orice persoana care are cunostinta despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care va proceda conform legii.
TABELUL NR.I
Acetorphine -; derivat de tebaina = 3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi) -6,14-endoetheno-oripavine
Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-a1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyliacetanilide
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4, 4-diphenylheptane
Alphamethylfentanyl = N-a1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidylipropionanilide
Benzoylmorphine
Beta-hydroxyfentanyl = N-a1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidylipropionanilide
Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-a1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidylipropionanilide
Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine
Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone
Codeine-N-oxide
Desomorphine = dihydrodeoxymorphine
DET = N,N-diethyltryptamine
2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzoab,dipyran
DMT = N,N-dimethyltryptamine
2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine
N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine
Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole
Heroin = Diacethytmorphine
N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-aalpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyli hydroxylamine
Ketobemidone = 4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine
(+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide)
Methadone intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane
Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one
3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine
Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine
Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine
Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Methyl-3-tiofentanyl = N-a3-methyl-1-a2-(2-thienyl)ethyli-4-piperidylipropionanilide
Morphine-N-oxide
MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester)
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Para-fluorofentanyl = 4’-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide
Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzoab,dipyran
Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine
PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester)
Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole
Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate
Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine
STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane
Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine
Tenocyclidine (TCP) = 1-a1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine
Tetrahydrocannabinol
Thiofentanyl = N-a1-a2-(2-thienyl)ethyli-4-piperidylipropionanilide
3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-a1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyliacetanilide
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4, 4-diphenylheptane
Alphamethylfentanyl = N-a1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidylipropionanilide
Benzoylmorphine
Beta-hydroxyfentanyl = N-a1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidylipropionanilide
Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-a1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidylipropionanilide
Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine
Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone
Codeine-N-oxide
Desomorphine = dihydrodeoxymorphine
DET = N,N-diethyltryptamine
2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzoab,dipyran
DMT = N,N-dimethyltryptamine
2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine
N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine
Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole
Heroin = Diacethytmorphine
N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-aalpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyli hydroxylamine
Ketobemidone = 4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine
(+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide)
Methadone intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane
Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one
3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine
Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine
Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine
Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Methyl-3-tiofentanyl = N-a3-methyl-1-a2-(2-thienyl)ethyli-4-piperidylipropionanilide
Morphine-N-oxide
MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester)
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Para-fluorofentanyl = 4’-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide
Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzoab,dipyran
Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine
PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester)
Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole
Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate
Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine
STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane
Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine
Tenocyclidine (TCP) = 1-a1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine
Tetrahydrocannabinol
Thiofentanyl = N-a1-a2-(2-thienyl)ethyli-4-piperidylipropionanilide
3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
TABELUL Nr.II
Acetyldihydrocodeine
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alfentanil = N-a1-a2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyli-4-(methoxymethyl)-4-piperi- dinyl)-N-phenylpropanamide
Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol
Alphamethylthiofentanyl = N-a1-a1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidylipropionanilide
Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane
Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzylmorphine = 3-benzylmorphine
Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine
Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine
Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole
Coca frunze
Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine
Codeine = 3-methylmorphine
Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime
Concentrat de tulpini de mac
Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane
Dextromoramide = (+)-4-a2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine
Diampromide = N-a2-methylphenethylamino propyllpropionanilide
Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate
Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid
Dihydrocodeine
Dihydromorphine
Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate
Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone
Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol
Ecgonine
Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Ethylmorphine = 3-ethylmorphine
Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole
Etoxeridine = 1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-a(1-methyl-2-phenylethyl)aminoiethyl)-1H-purine-2,6-dione
Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine
Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Hidrocodone = dihydrocodeinone
Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine
Hydromorphone = dihydromorphinone
Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone
Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine
Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine
Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan
Levomoramide = (-)-4-a2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butylimorpholine
Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan
Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Medoqualone = 3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone
Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane
Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine
Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone
Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester
Metazocine = 2’-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan
Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine
Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine
Metopon = 5-methyldihydromorphinone
Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid
Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Morphine si saruri
Myrophine = myristylbenzylmorphine
Nicocodine = 6-nicitinylcodeine
Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine
Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine
Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan
Norcodeine = N-demethylcodeine
Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan
Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine
Norpipanone = 4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone
N-oxymorhine
Opium
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone
Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine
Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid
Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide
Phenazocine = 2’-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan
Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine
Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine
Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan
Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pholcodine = morpholinylethylmorphine
Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenyla’minopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide
Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane
Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester
Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide
Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan
Racemoramide = (+/-)-4-a2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyli morpholine
Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Secobarbital = 5-allyl-5’-(1-methylbutyl)barbituric acid
Sufentanil = N-a4-(methoxymethyl)-1-a2-(2-thienyl)-ethyli-4-piperidyli propionanilide
Thebacone = acetyldihydrocodeinone
Thebaine
Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate
Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alfentanil = N-a1-a2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyli-4-(methoxymethyl)-4-piperi- dinyl)-N-phenylpropanamide
Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol
Alphamethylthiofentanyl = N-a1-a1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidylipropionanilide
Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane
Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzylmorphine = 3-benzylmorphine
Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine
Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine
Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole
Coca frunze
Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine
Codeine = 3-methylmorphine
Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime
Concentrat de tulpini de mac
Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane
Dextromoramide = (+)-4-a2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine
Diampromide = N-a2-methylphenethylamino propyllpropionanilide
Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate
Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid
Dihydrocodeine
Dihydromorphine
Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate
Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone
Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol
Ecgonine
Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Ethylmorphine = 3-ethylmorphine
Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole
Etoxeridine = 1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-a(1-methyl-2-phenylethyl)aminoiethyl)-1H-purine-2,6-dione
Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine
Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Hidrocodone = dihydrocodeinone
Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine
Hydromorphone = dihydromorphinone
Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone
Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine
Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine
Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan
Levomoramide = (-)-4-a2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butylimorpholine
Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan
Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Medoqualone = 3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone
Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane
Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine
Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone
Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester
Metazocine = 2’-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan
Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine
Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine
Metopon = 5-methyldihydromorphinone
Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid
Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Morphine si saruri
Myrophine = myristylbenzylmorphine
Nicocodine = 6-nicitinylcodeine
Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine
Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine
Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan
Norcodeine = N-demethylcodeine
Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan
Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine
Norpipanone = 4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone
N-oxymorhine
Opium
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone
Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine
Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid
Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide
Phenazocine = 2’-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan
Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine
Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine
Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan
Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pholcodine = morpholinylethylmorphine
Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenyla’minopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide
Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane
Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester
Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide
Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan
Racemoramide = (+/-)-4-a2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyli morpholine
Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Secobarbital = 5-allyl-5’-(1-methylbutyl)barbituric acid
Sufentanil = N-a4-(methoxymethyl)-1-a2-(2-thienyl)-ethyli-4-piperidyli propionanilide
Thebacone = acetyldihydrocodeinone
Thebaine
Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate
Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol
TABELUL Nr.III
Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid
Alprazolam = B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazoloa4,3-aia1,4ibenzodiazepine
Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone
Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid
Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline
Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid
Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine
Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienola3,2-fi-s-triazolo (4,3-aia1,4ldiazepine
Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-a(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyli-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-tetrahydrooripavine
Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid
Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid
Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis
Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane
Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid
Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamats (ester)
Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide
Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione
Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one
Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid
Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thienoa2,3-ei-1,4-diazepin-2-one
Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-a3,2-di a1,4i benzodiazepin-6(5H)-one
Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazoloa4,3-aia1,4i benzodiazepine
Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol
Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate
Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3- carboxylate
Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine
Fenproporex = dl-3-a(alpha-methylphenylethyl)aminoipropionitrile
Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flurazepam = 7-chloro-1-a2-(diethylamino)ethyli-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one
Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide
Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazoloa3,2-di a1,4i benzodiazepin-6(5H)-one
Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-a1,3i-oxazinola3,2di a1,4i benzo- diazepine-4,7(6H)-dione
Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane
Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-a(4-methyl-1-piperazinyl) methylenei-8-nitro-1H-imi- dazoa1,2-aia1,4)benzodiazepin-1-one
Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze- pin-2-one
Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol
Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine
Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine
Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate
Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine
Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid
Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione
Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine
Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one
Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol
Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid
Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one
Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine
Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid
Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine
Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol
Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane
Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid
Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Tetrazepam = T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazoloa4,3-aJ a1,4ibenzodiazepine
Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.
Alprazolam = B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazoloa4,3-aia1,4ibenzodiazepine
Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone
Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid
Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline
Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid
Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine
Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienola3,2-fi-s-triazolo (4,3-aia1,4ldiazepine
Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-a(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyli-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-tetrahydrooripavine
Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid
Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid
Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis
Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane
Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid
Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamats (ester)
Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide
Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione
Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one
Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid
Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thienoa2,3-ei-1,4-diazepin-2-one
Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-a3,2-di a1,4i benzodiazepin-6(5H)-one
Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazoloa4,3-aia1,4i benzodiazepine
Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol
Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate
Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3- carboxylate
Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine
Fenproporex = dl-3-a(alpha-methylphenylethyl)aminoipropionitrile
Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flurazepam = 7-chloro-1-a2-(diethylamino)ethyli-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one
Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide
Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazoloa3,2-di a1,4i benzodiazepin-6(5H)-one
Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-a1,3i-oxazinola3,2di a1,4i benzo- diazepine-4,7(6H)-dione
Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane
Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-a(4-methyl-1-piperazinyl) methylenei-8-nitro-1H-imi- dazoa1,2-aia1,4)benzodiazepin-1-one
Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze- pin-2-one
Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol
Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine
Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine
Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate
Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine
Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid
Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione
Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine
Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one
Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol
Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid
Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one
Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine
Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid
Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine
Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol
Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane
Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid
Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Tetrazepam = T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazoloa4,3-aJ a1,4ibenzodiazepine
Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.
TABELUL Nr. IV
N-acetylanthranilic acid
Ephedrine
Ergometrine
Ergotamine
Isosafrole
Lysergic acid
3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one
1-phenyl-2-propanone
Piperonal
Pseudoephedrine
Safrole
Acetic anhydride
Acetone
Anthranilic acid
Ethyl ether
Hydrochlorid acid
Phenylacetic acid
Piperidine
Methylethyl ketone
Potassium permanganate
Sulphuric acid
Toluene
VIITORII INTELECTUALI AI TARII DEPENDENTI DE HEROINAEphedrine
Ergometrine
Ergotamine
Isosafrole
Lysergic acid
3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one
1-phenyl-2-propanone
Piperonal
Pseudoephedrine
Safrole
Acetic anhydride
Acetone
Anthranilic acid
Ethyl ether
Hydrochlorid acid
Phenylacetic acid
Piperidine
Methylethyl ketone
Potassium permanganate
Sulphuric acid
Toluene
Interviu cu moartea alba
87% dintre toxicomani isi administreaza heroina prin injectare, iar restul de 13% prin tigara, afirma un sondaj realizat de Organizatia "Salvati copiii". Citim zilnic in ziare "moarte prin supradoza", "drogurile, un pericol pentru tineri", "de la tara de tranzit, Romania a trecut la tara consumatoare de stupefiante", "kilograme de heroina capturate", "Frontiera, sub asediul traficantilor de droguri", "tone de hasis depistate in port", "traficantii internationali au adus moartea alba in Romania". Privim paralizati caracatita drogurilor care nu poate fi invinsa. Autoritatile si societatea civila mai au inca puterea sa-i mai taie din tentacule. Presa are datoria sa spuna !
Datoria cititorului este de a invata din greselile altora... in aceasta ancheta vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar cand eroii ei sunt studentii. Acesti oameni sunt reali. Numele lor, insa, nu. Va prezentam in continuare un interviu complet cu un student dependent de heroina. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani si este student la jurnalism. In prezentarea noastra am renuntat la orice fel de comentarii. Lasam realitatea sa curga asa cum este. Ancheta a fost realizata in colaborare cu saptamanalul "In Justitie" al carui moto semnificativ este: "Societatea nu are dreptul sa ma judece, cand nu este in stare sa ma apere." (Istrate Micescu).
Ce tipuri de droguri folosesti?
Am incercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de pastila ma face curios la efectul ei. in principiu, nu sunt droguri pe piata pe care sa nu le fi incercat - cu exceptia cocainei care este "drogul bogatilor". Am inceput din liceu cu marijuana. Acum iau heroina de un an si jumatate. Nu sunt dependent. Pot inca sa ma controlez. imi fac o heroina cand pica bani de la ai mei sau cand am cu cine sa iau. in rest, mai fumez din cand in cand o iarba (marijuana n.r.) la un chef sau mai iau o pastila, doua, de Ecstasy cu bere cand ma duc in vreun club sau vreo discoteca.
Care sunt preturile pentru principalele tipuri de droguri?
intre 50.000 de lei si 100 de dolari. incerc sa-ti enumar cateva tipuri de droguri incercate de mine dar care sunt folosite foarte frecvent: heroina - 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile; marijuana - 50.000 - 100.000 lei o tigara; Ecstasy - 10-30 de dolari o pastila; cocaina - 80-100 de dolari gramul; hasis - 100.000 lei tigara. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam, Fortral, Romparchin, Ketamina - acestea sunt niste calmante care luate cu alcool devin foarte puternice. Dependentii de heroina au gasit un subtituent: Glutetimid cu Codeina - care impreuna dau efectul heroinei - ea este cea mai la moda. Aceste pastile sunt ieftine dar acum nu se mai dau decat cu reteta.
Care este frecventa cu care iei droguri ?
Dupa cum am mai spus inca nu sunt dependent pentru ca iau numai de placere sau cand am bani si chef. De obicei imi fac heroina in vena de 2-3 ori pe saptamana. Am prieteni care isi fac si 6 bile pe zi, adica un gram. Eu dintr-un gram tin si o luna intreaga. Heroina o iau pe vena pentru ca isi face efectul mai repede, aproape instantaneu, dar se mai poate fuma, trage pe nas sau arsa pe folie. Daca nu te controlezi ajungi dependent foarte usor. Ecstasy nu produce o dependenta fizica, dar in timp o sa ai nevoie de ea pentru a te putea simti bine. Cocaina, la fel, dar ea este cea mai buna dar si cea mai scumpa, nu degeaba i se spune "drogul bogatilor"; poti ajunge sa consumi si 2 grame pe zi, si cine are 200 de dolari zilnic sa dea pe asa ceva. Se spune ca nu dependenta de omoara, ci tocmai lipsa drogului?
87% dintre toxicomani isi administreaza heroina prin injectare, iar restul de 13% prin tigara, afirma un sondaj realizat de Organizatia "Salvati copiii". Citim zilnic in ziare "moarte prin supradoza", "drogurile, un pericol pentru tineri", "de la tara de tranzit, Romania a trecut la tara consumatoare de stupefiante", "kilograme de heroina capturate", "Frontiera, sub asediul traficantilor de droguri", "tone de hasis depistate in port", "traficantii internationali au adus moartea alba in Romania". Privim paralizati caracatita drogurilor care nu poate fi invinsa. Autoritatile si societatea civila mai au inca puterea sa-i mai taie din tentacule. Presa are datoria sa spuna !
Datoria cititorului este de a invata din greselile altora... in aceasta ancheta vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar cand eroii ei sunt studentii. Acesti oameni sunt reali. Numele lor, insa, nu. Va prezentam in continuare un interviu complet cu un student dependent de heroina. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani si este student la jurnalism. In prezentarea noastra am renuntat la orice fel de comentarii. Lasam realitatea sa curga asa cum este. Ancheta a fost realizata in colaborare cu saptamanalul "In Justitie" al carui moto semnificativ este: "Societatea nu are dreptul sa ma judece, cand nu este in stare sa ma apere." (Istrate Micescu).
Ce tipuri de droguri folosesti?
Am incercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de pastila ma face curios la efectul ei. in principiu, nu sunt droguri pe piata pe care sa nu le fi incercat - cu exceptia cocainei care este "drogul bogatilor". Am inceput din liceu cu marijuana. Acum iau heroina de un an si jumatate. Nu sunt dependent. Pot inca sa ma controlez. imi fac o heroina cand pica bani de la ai mei sau cand am cu cine sa iau. in rest, mai fumez din cand in cand o iarba (marijuana n.r.) la un chef sau mai iau o pastila, doua, de Ecstasy cu bere cand ma duc in vreun club sau vreo discoteca.
Care sunt preturile pentru principalele tipuri de droguri?
intre 50.000 de lei si 100 de dolari. incerc sa-ti enumar cateva tipuri de droguri incercate de mine dar care sunt folosite foarte frecvent: heroina - 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile; marijuana - 50.000 - 100.000 lei o tigara; Ecstasy - 10-30 de dolari o pastila; cocaina - 80-100 de dolari gramul; hasis - 100.000 lei tigara. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam, Fortral, Romparchin, Ketamina - acestea sunt niste calmante care luate cu alcool devin foarte puternice. Dependentii de heroina au gasit un subtituent: Glutetimid cu Codeina - care impreuna dau efectul heroinei - ea este cea mai la moda. Aceste pastile sunt ieftine dar acum nu se mai dau decat cu reteta.
Care este frecventa cu care iei droguri ?
Dupa cum am mai spus inca nu sunt dependent pentru ca iau numai de placere sau cand am bani si chef. De obicei imi fac heroina in vena de 2-3 ori pe saptamana. Am prieteni care isi fac si 6 bile pe zi, adica un gram. Eu dintr-un gram tin si o luna intreaga. Heroina o iau pe vena pentru ca isi face efectul mai repede, aproape instantaneu, dar se mai poate fuma, trage pe nas sau arsa pe folie. Daca nu te controlezi ajungi dependent foarte usor. Ecstasy nu produce o dependenta fizica, dar in timp o sa ai nevoie de ea pentru a te putea simti bine. Cocaina, la fel, dar ea este cea mai buna dar si cea mai scumpa, nu degeaba i se spune "drogul bogatilor"; poti ajunge sa consumi si 2 grame pe zi, si cine are 200 de dolari zilnic sa dea pe asa ceva. Se spune ca nu dependenta de omoara, ci tocmai lipsa drogului?
Cum faci rost de bani pentru a-ti cumpara heroina ?
De la parinti pentru ca nu am alt venit? Daca este nevoie mai amanetez cate ceva. Prietenul meu isi amaneteaza mereu televizorul din camera cand ramane fara bani, iar tatal sau il rascumpara. Cunosc o alta fata care fura bani daca are de unde, iar daca nu, agata prin cluburi diversi tipi pentru a-si putea cumpara o doza? Altii vand pur si simplu lucrurile din casa - aur, electronice
De la parinti pentru ca nu am alt venit? Daca este nevoie mai amanetez cate ceva. Prietenul meu isi amaneteaza mereu televizorul din camera cand ramane fara bani, iar tatal sau il rascumpara. Cunosc o alta fata care fura bani daca are de unde, iar daca nu, agata prin cluburi diversi tipi pentru a-si putea cumpara o doza? Altii vand pur si simplu lucrurile din casa - aur, electronice
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu