De ce sunt ţiganii cei mai nevoiaşi dintre români

1 din 2 imagini

Marin Raica | Jurnalul Naţional

Mulţi bani s-au dus pe pliante şi campanii de informare, în loc să fie investiţi în case şi în locuri de muncă

Ţiganii sunt murdari, au păduchi, au TBC; ţiganii nu muncesc, fură; ţiganii nu merg la şcoală. Ţiganii sunt săraci şi nu au bani să le cumpere haine şi cărţi copiilor şi de aceea nu-i trimit la şcoală. Pentru că nu au mers la şcoală, nu au calificări în nici o meserie. Pentru că nu au bani, nu au apă caldă, nu se spală, nu merg la doctor şi se îmbolnăvesc.

Există "Deceniul de incluziune a romilor" şi o "Strategie naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor", dar ţiganii continuă să fie săraci, needucaţi şi să plece în Franţa. Banii alocaţi pentru proiecte n-au fost prea mulţi; un calcul făcut de Gelu Duminică, directorul Agenţiei "Împreună", arată că s-au dat pentru ţigani "50 milioane de euro în 15 ani, care, împărţiţi la 1,5 milioane romi, înseamnă 2 euro/cap/an". 

În 1998, îmbunătăţirea situaţiei romilor a fost unul dintre criteriile de aderare la Uniunea Europeană. Pentru realizarea acestui deziderat, România a primit, printre altele, fonduri PHARE de la UE. Unele dintre proiectele PHARE n-au ajuns niciodată să funcţioneze, multe au mers câteva luni, iar foarte puţine mai există şi astăzi. De exemplu, proiectul Consiliului Local Stoeneşti, "Integrarea în muncă a femeilor rome din comuna Stoeneşti" prin înfiinţarea unei secţii de croitorie, nu a ajuns niciodată să le pună pe ţigănci la treabă. Acolo, pentru 30 de locuri la cursurile de instruire au aplicat 79 de persoane, dar cursurile nu au mai fost ţinute, pentru că femeile nu aveau nivelul minim de educaţie pentru a participa la ele. Broşura PHARE de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care oferă aceste date, subliniază şi faptul că Grupul de Iniţiativă al Romilor a fost insuficient implicat în implementarea proiectelor. Fabrica de termopane de la Ţăndărei a dat faliment după încheierea proiectului, la fel ca şi multe dintre exploataţiile agricole. Printre proiectele care funcţionează şi astăzi se află grădiniţa bilingvă din Săruleşti, Călăraşi, o cantină şi o baie socială la Cugir, Alba. 

E un fapt cunoscut că puţini dintre ţigani îşi declară etnia la recensământ. Sunt declaraţi 537.000 de ţigani, dar, în fapt, sunt peste 2 milioane, dintre care 65%-75% nevoiaşi, apreciază Ilie Dincă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR). Agenţia are în desfăşurare în acest moment şase proiecte finanţate din fonduri europene, în valoare de 22 milioane de euro. Vor beneficia de aceste proiecte 40.000 persoane, dintre care 75% de etnie romă. Adică, dintre cei 1.500.000 de romi care ar avea nevoie de programe, doar 2% sunt beneficiarii proiectelor realizate din fonduri europene. ANR mai este parteneră şi în alte patru proiecte, în care sunt implicate două organizaţii de femei din Bucureşti şi Timişoara, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse şi, respectiv, Primăria Câmpulung. Preşedintele Dincă apreciază că mai există alte 26 de proiecte care au drept beneficiari romii. Suma totală pentru proiectele strategice, care se desfăşoară pe perioade de doi-trei ani, este de 90 milioane de euro. 

Unul dintre proiectele gestionate de ANR, "Împreună pe piaţa muncii", este deja în întârziere cu nu mai puţin de un an şi două luni. "Deadline-ul proiectului, care trebuia să se desfăşoare pe 24 de luni, era în octombrie 2010. Am făcut act adiţional, în care am cerut mărirea termenului cu un an. Finanţarea rămâne aceeaşi. E întârziat, pentru că nu au fost desfăşurate acţiunile din graficul iniţial." Actualul preşedinte al ANR dă vina pentru întârziere pe fostul manager al ANR: "În februarie 2009 a venit un alt preşedinte, care nu ştia despre ce e vorba şi nu a vrut să semneze până nu înţelege. Programul a început cu o întârziere trei luni". 

Tot el spune că "din 1990 au fost bani pentru comunităţile de romi, dar nu au ajuns acolo". Mulţi bani s-au dus pe simpozioane, conferinţe, pliante, campanii de informare, care ar fi trebuit să fie parte din proiecte ce au drept ţintă locuirea, forţa de muncă, sănătatea, şi nu proiecte în sine. Iar atunci când au ajuns banii, cei care s-au ocupat de proiecte nu au fost pur şi simplu în stare să-i gestioneze. În raportul final privind implementarea programului "Împuternicirea comunităţilor de romi în influenţarea şi monitorizarea agendelor locale în România", realizat de Agenţia "Împreună", se arată că ONG-urile "acţionează instinctual, apelând de obicei la persoane din familie sau cunoştinţe, astfel că profesionalismul nu este condiţia prioritară la recrutare". 

De asemenea, în ONG-uri există "slabe cunoştinţe de management, capacităţi limitate de planificare, atragere fonduri, management de proiect, monitorizare şi evaluare". Acelaşi raport atrage atenţia asupra unei probleme esenţiale: lipsa conlucrării între asociaţiile şi ONG-urile care se adresează ţiganilor: "În România nu există reţele ale asociaţiilor de romi consolidate, active, recunoscute şi cunoscute la nivel macro". Directorul Agenţiei "Împreună", Gelu Duminică, apreciază că există în jur de 300 de asociaţii şi ONG-uri de profil, dar numai 20 dintre acestea sunt active. Faptul că ţiganilor nu le e cu mult mai bine, în ciuda proiectelor derulate, e cauzat, în opinia lui Gelu Duminică, de lipsa de organizare la nivel de sistem, de lipsa managerilor pricepuţi ("Nu primarul ar trebui să gestioneze proiectele"), dar şi de "poziţia ghiocel a liderilor romi", adică servilismul liderilor faţă de cine e la putere. 

El crede că "ANR nu ar trebui să existe", adică rolul acestei agenţii nu ar trebui să fie derularea de proiecte, ci mai degrabă de control, ca un corp de monitorizare al primului-ministru. De aceeaşi părere este şi Iulian Stoian, de la Alianţa Civică a Romilor: "ANR ar trebui să asigure coordonarea, însă ea implementează proiecte din fonduri structurale de 25 milioane de euro". Pe de altă parte, el e de acord că există un număr mic de organizaţii care au capacitatea necesară pentru derularea unor proiecte de o astfel de anvergură. Preşedintele ANR crede că nu organizaţiile, ci consiliile locale trebuie să facă aceste proiecte. 

Dar, din cauza descentralizării, proiecte importante, ca mediatorul sanitar şi cel şcolar, sunt în pericol de a fi stopate. "Din 600 de mediatori sanitari, 400 au fost preluaţi de consiliile locale, dar 200 - nu, invocând lipsa fondurilor", spune Iulian Stoian. De la nivel local, din Cugir, Adriana Muntean, coordonator al proiectului "Baie socială pentru romi", vede lucrurile astfel: "Succesul unui astfel de proiect depinde de modul în care administraţia publică şi comunitatea reuşesc să lucreze împreună. Oraşele mici, ca şi organizaţiile mici, nu mai pot depune acum proiecte pe fonduri strategice, pentru că e nevoie să asigurăm o cofinanţare de care nu dispunem. Sunt primării de comune care poate nu au bani nici cât să-şi plătească energia electrică pe care o consumă". 

Aşa că responsabilităţile se întorc spre instituţiile mari. Politica de a-i menţine pe ţigani într-o stare de ignoranţă şi de dependenţă, pe principiul "îţi dau ajutor social, mă votezi la alegeri", este blamată atât de Iulian Stoian, cât şi de Gelu Duminică, ce propune aplicarea unui sistem care a funcţionat bine în Slovacia. Pentru început, cel care îşi găseşte serviciu cu salariu minim pe economie primeşte în continuare şi ajutorul social, pentru a fi încurajat să meargă la muncă. În momentul în care îi creşte salariul, îi scade ajutorul social. Când salariul e suficient de mare, nu mai primeşte ajutor social. "E vorba despre o alocare diferenţiată, care duce la activare, nu la dependenţă. Aşa că, la noi, primarul e stăpân. E vorba despre un nou sclavagism", crede Duminică.

Calculatoare pentru tinichigii
În 2006 s-a făcut o "Evaluare a programelor pentru comunităţile de romi din România", în care s-au identificat o parte dintre motivele pentru care aceste programe nu au funcţionat. Iată un exemplu: "Grupurile-ţintă, deşi îndeobşte bine alese, introduc adesea, pe lângă beneficiarii direcţi, beneficiari indirecţi justificaţi, dar şi unii care sunt pe listă doar pentru a sugera un impact semnificativ al proiectului (de genul: «autorităţile locale şi comunitatea în ansamblul ei») sau pentru a strecura în proiect cheltuieli nesemnificative ca impact pentru beneficiarii direcţi, dar foarte importante pentru implementatori, şcoală, ONG, care devin astfel beneficiari direcţi, romii fiind doar o «umbrelă» care să justifice folosirea unora dintre fondurile proiectului în alt scop. De exemplu, şcoala din Caracal a primit «dotări sub forma calculatoarelor, dar şi fonduri pentru modernizarea atelierelor din şcoală» pentru a forma 60 de tineri romi (care, în final, au fost 30) în domeniul tinichigeriei. Cum este greu de crezut că tinichigeria se învaţă pe calculator, «participarea la cursurile teoretice a fost una scăzută, invocându-se lipsa de utilitate a acestora sau lipsa de interes a participanţilor pentru disciplinele propuse prin proiect»".

sursa:http://www.jurnalul.ro/stire-special/de-ce-sunt-tiganii-cei-mai-nevoiasi-dintre-romani-555821.html

Sechestru pe Arhiepiscopia Tomisului

Teodosie "financiarul", dator vândut la bănci şi finanţe publice.


 de Doru Iordache
13/09/2010

Surse avizate ne-au declarat că Pala tul Arhiepiscopal în care îşi desfă şoa ră activitatea Arhiepiscopia To mi su lui este pus sub sechestru asigurător de Administraţia Finanţelor Publice Constanţa. S-a ajuns la această mă su ră după ce timp de mai mulţi ani, ordonatorul de credite, Arhiepiscopia Tomisului nu a virat către bugetul de stat contribuţiile aferente salariilor preoţilor constănţeni. Următorul pas este ca această clădire să fie scoasă la vânzare. Totul a pornit se pare de la ambiţia lui IPS Teodosie de a cons trui un metoc al Arhiepiscopiei Tomisului la Dorna Arini, yona sa natală. În perioada 2005-2006, IPS Teodosie a contractat nouă credite de nevoi personale şi unul cu destinaţia: achi zi ţio na rea unei locuinţe. Înalta faţă bise ric ească a avut şi încă mai are de plătit sute de mii de euro către mai multe bănci. 

Din declaraţiile foştilor colaboratori din Arhiepiscopia Tomisului, Teodosie, pe numele său Petrescu Macedon, a bătut la uşa mai multor bănci din Constanţa. El a reuşit să ob ţină credite de la BCR, două de la BRD cu giranţi din Arhiepiscopie, HVB, Raiffeisen, Banca Ro mâneas că, Credit European Bank, Cec Bank şi Wolksbank. De la CEC Bank Teo do sie a luat un credit pentru achi zi ţio narea unui apartament, deşi prin jurământul de călugăr nu are voie să aibă proprietăţi. De fapt, a fost vorba doar de o inginerie financiară. Teodosie a cumpărat apartamentul lui Liviu Scurtulescu, arhitectul cu care cola bora Arhiepiscopia. 

Vânzarea a fost una fictivă pentru că familia Scurtulescu nu a primit nici un ban. Liviu Scurtulescu a intrat în panică pentru că risca să rămână fără casa care era pe numele lui Teodosie şi gajată la bancă. El a început să facă pre siuni asupra lui Teodosie. Ca să scape de Scurtulescu, Înalt Presfinţia Sa a încercat să schimbe ipoteca de pe apartamentul arhitectului pe o altă persoană, dar inspectorii băncii s-au opus pentru că împrumutul era cu destinaţie clară. Ca să scape de fami lia arhitectului care risca să ajungă pe drumuri, Teodosie a apelat la un prieten cu potenţă financiară care a făcut o donaţie cu care s-a acoperit creditul de la CEC. Apoi, Teodosie a revândut apartamentul familiei Scurtulescu. 

La toate băncile cu care a în cheiat con tracte de credit, IPS Teodosie a dat o declaraţie pe proprie răspunde re din care reieşea că nu are venitu ri le grevate de alte cre dite. De fapt, o min ciună sfruntată. Mulţi dintre ofi ţe rii de credit care au avut cererile lui Teodosie de credit s-au documentat şi au aflat că IPS este dator vândut la mai multe bănci. Dosarele lui au fost respinse de Romextera, City Fi nan cial Bank, Creditcoop şi Libra Bank.

În 2005, finanţele publice cons tăn ţene au pus prima dată sechestru pe bunurile Arhiepiscopiei Tomisului. Maşinile de lux de atunci ale lui IPS Teodosie au fost duse pe la mă năs­tirile din Dobrogea. Ca să plă teas că datoriile la stat, IPS Teodosie a luat un credit de la Unicredit de 17 mi liarde de lei vechi. El a garantat cu bilete la ordin pe care le-au semnat cei nouă protopopi din judeţele Constanţa şi Tulcea. Fiecare protopop a semnat în alb câte 12 bilete la ordin. Banii au fost viraţi către finanţele publice în contul datoriilor către bugetul de stat. În 2006, Teodo sie a luat un alt credit de 500.000 de euro de la Bank Post pentru care a ga rantat cu două conturi curente ale Ar hiepiscopiei Tomisului. Se pare că din nou banii ce trebuiau să ajungă la bugetul de stat pentru asigurările sociale au luat o altă destinaţie cunoscută doar de ÎPS. În prezent, Ar hie pis copia Tomisului are din nou se chestru asigurător pe clădirea Pa latului Arhiepiscopal. În limbaj penal, ce a făcut IPS Teodosie se numeşte: stopaj la sursă. 

În prezent, IPS Teodosie este cercetat în două dosare, unul se află la DNA Bucureşti, unde este cerce tat pentru luare de mită, şi cel de-al doilea se află la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


sursa:http://www.jurnalul.ro/stire-observator/sechestru-pe-arhiepiscopia-tomisului-554311.html

Noi vrem pamant

                                                       de George Cosbuc


Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!

N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!

Se accelereaza inversarea polilor magnetici ai Terrei

S-a calculat ca polii magnetici ai Pamantului se inverseaza odata la aproximativ 200.000 de ani, nordul devenind sud si viceversa. In mod normal, procesul dureaza 4 – 5.000 de ani dar, s-au identificat acum, pentru a doua oara, dovezi conform carora a existat o transformare de acest fel a planetei, care s-a definitivat in numai cativa ani.

Prima oara cand un indiciu al interschimbarii rapide a polilor geomagnetici a fost descoperit era in anul 1995, atunci cand prelingeri de lava bine prezervate au fost gasite la Muntele Steens, din Oregon, SUA. Cercetarile efectuate asupra rocilor de aici de catre o echipa condusa de geologul Scott Bogue de la Colegiul Occidental din Los Angeles au dezvaluit ca scurgerile de lava aveau un tipar magnetic neobisnuit. Conform acestui tipar, campul magnetic se deplasase de peste 10.000 de ori mai repede decat normal, cu sase grade pe zi. Tiparele magnetice s-au pastrat in cristalele magnetice ale lavei, formate pe masura ce aceasta s-a racit.

Dar aceste prime descoperiri au ramas controversate si multi si multi cercetatori au contestat teoria inversarii rapide a polilor. Acum, insa, Scott Bogue si Jonathan Glen de la US Geological Survey au descoperit dovezi in anticele roci de lava de pe Muntele Battle, din Nevada, ale unei a doua interschimbari in viteza, datata in urma cu aproximativ 15 milioane de ani.

Potrivit informatiilor continute de o anumita prelingere de lava din Nevada, campul magnetic s-a deplasat cu 53 de grade intr-un singur an. Lava a inceput sa se raceasca, dar a fost apoi din nou incinsa, in intervalul aceluiasi an, deoarece un val de lava proaspata s-a revarsat peste ea. Cristalele din rocile rezultate au fost remagnetizate de aceasa noua lava, indicand o deplasare de 53 de grade. Descoperirea poate insemna ca polii s-au inversat complet intr-o perioada de numai patru ani.

Potrivit unor geologi, o inversare a polaritatii este cumva de domeniul trecutului, de vreme ce campul magnetic al Pamantului s-a slabit in ultimul secol, iar ultima dislocuire stabila s-a petrecut cu 780.000 de ani in urma. Chiar daca am avea parte de o inversare super-rapida, ea tot nu ar fi sesizata de majoritatea oamenilor. Nimeni nu este sigur de motivul acestui fenomen geologic, desi multi oameni de stiinta sunt de parere ca el este conectat intr-un fel de miscarile de convectie ale fierului lichid din miezul extern al Pamantului.

Sursa: Physorg

Ortodoxul mai catolic decat penticostalul...

"Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea ma simt
Nemuritor si rece."




''Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece.

Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru, Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă, Tu în colţ petreci în tine
Şi-ntelegi din a lor artă Ce e rău şi ce e bine.''




...........unde esti ? ...........tu , Eminescule.............












,trecand peste aceste minunate versuri ale marelui Eminescu , am ajuns la 


concluzia ca, ''pacatuiesti'' daca ai religie.De ce nu poate exista credinta 


fara religie ?


 Fiecare dintre noi se naste intr-o anumita religie...daca m-am nascut in romania sunt ortodox, daca m-am nascut in italia sunt catolic..etc..dar asta nu inseamna ca trebuie sa crezi in ceva doar pt ca te-ai nascut in religia respectiva.de ex daca parinti tai ar practica ceva cu care nu esti acord(un ex.ar putea fi fumatul) ai face doar pt ca o fac ei? la fel in cazul religiei..cauta si ti se va deschide..insusi d-zeu ne-a dat libertatea de a alege atunci de ce sa nu o folosim?

 Asa ca, aviz amatorilor care incercati sa aduceti cati mai multi adepti, spre o anumita religie..............ganditi-va, ca voi insiva sunteti prizonierii propriului suflet !


P.S


Ca tot ce esti si tot ce poti,
Parere-i tot daca socoti -
De mori tarziu ori mori curand,
De mori satul, ori mori flamand,
Totuna e! Si rand pe rand
Ne ducem toti!




"Nu cerceta aceste legi,
Ca esti nebun cand le-ntelegi!
Din codru rupi o ramurea,
Ce-i pasa codrului de ea!
Ce-i pasa unei lumi intregi
De moartea mea!

LAMURIRE ASUPRA CAZULUI IEROMONAHULUI CALISTRAT CHIFAN DE LA MANASTIREA BARNOVA - IASI

MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI EXARHATUL MONAHAL AL ARHIEPISCOPIEI IASILOR LAMURIRE ASUPRA CAZULUI IEROMONAHULUI CALISTRAT CHIFAN DE LA MANASTIREA BARNOVA - IASI Cunoscand tulburarile sufletesti prin care trec unii credinciosi, sustinatori ai Ieromonahului Calistrat Chifan, si dorind sa lamurim acest caz, prezentam adevarata stare de lucruri. Desi apreciem dorinta acestora de a apara pe parintele Calistrat, trebuie totusi sa spunem ca, inca de la intrarea in Manastirea Sihastria (judetul Neamt), ieromonahul Calistrat nu a aratat ascultare staretului acestei manastiri, Parintele Arhimandrit Victorin, a carui marturie in acest sens a putut fi citita intr-unul din ziarele iesene. Starea de neascultare s-a aratat mai ales dupa Revolutie cand, impreuna cu monahul Iustinian – monah care, la randul sau, datorita neascultarii si firii violente, a provocat cu cativa ani in urma un scandal de proportii la Manastirea Varatec, scandal mediatizat de televiziune la vremea respectiva – ierom. Calistrat a incercat sa rastoarne ordinea traditionala din aceasta manastire, act condamnat de toti marii duhovnici ai Sihastriei. Caracterul violent al ierom. Calistrat reiese si din faptul ca, pe timpul sederii la Manastirea Sihastria, a batut un cal pana l-a ucis. Alungat din Sihastria din pricina tulburarilor provocate, monahul Calistrat a plecat la Manastirea Dragomirna din jud. Suceava, impreuna cu prietenul sau, ierom. Antonie Campanu, de unde, datorita dezbinarii si vrajbei provocate in aceasta obste, a fost alungat de catre conducerea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, la insistentele conducerii manastirii. Prin bunavointa si clementa Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, li s-a ingaduit sa se aseze in Manastirea Barnova, de curand infiintata, iar ierom. Antonie a fost numit staret. Deoarece era mare nevoie de preoti slujitori, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel a hirotonit preot pe ierodiaconul Calistrat, desi acesta era doar absolvent al unui liceu agricol, cu rezultate foarte modeste - dupa propria-i marturie - neavand nici un fel de studii teologice. De altfel, incercarile sale de a promova examenul de admitere la Facultatea de Teologie au esuat datorita pregatirii insuficiente. La scurta vreme, si in Manastirea Barnova s-au iscat neintelegeri grave intre staretul Antonie si ierom. Calistrat, altadata prieteni apropiati, datorate incapacitatii celui din urma de a se supune randuielilor monahale. In urma acestui conflict, Mitropolia a dispus mutarea staretului Antonie la Manastirea Bucium, iar a ierom. Calistrat la Schitul Dagata. Noul staret numit la conducerea manastirii, ierom. Paisie Furdui, a insistat insa pentru ramanerea ierom. Calistrat in Barnova, in speranta unei bune si fratesti colaborari, dar si de aceasta data ierom. Calistrat s-a aratat neascultator si nesupus, continuand sa faca fara binecuvantare diferite slujbe, dezbinand obstea manastirii in doua tabere si manipuland o parte dintre credinciosii care frecventau aceasta manastire, in vederea sustinerii activitatii sale necanonice. Oprit din aceste motive de la slujirea Sfintei Liturghii in anul 1999 de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, ierom. Calistrat nu s-a supus nici de aceasta data, continuand sa savarseasca Sf. Liturghie intr-o casa particulara din satul Barnova, si, mai mult decat atat, incercand sa-si creeze o masa de manevra atat impotriva staretului sau cat si a Mitropoliei, calugarind in secret un numar de tineri, majoritatea dintre ei teologi si seminaristi si cultivand in sufletele si mintile ucenicilor sai resentimente fata de ierarhia bisericeasca si fata de clerul de la parohii. La sfarsitul lunii februarie 2003, la Cancelaria Mitropolitana au fost depuse mai multe plangeri impotriva ierom. Calistrat. In 28 februarie a.c., chemat la Centrul Eparhial, acesta a dat o declaratie scrisa in care recunoaste o serie din invinuirile aduse. Pe baza celor recunoscute de catre ierom. Calistrat, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel l-a oprit de la savarsirea oricarei Sfinte Taine, Ierurgii sau Laude, timp in care Ieromonahul Calistrat trebuia sa arate ascultare, pocainta si indreptare. In cele ce urmeaza va prezentam acuzatiile recunoscute de catre ierom. Calistrat, precum si prevederile Sfintelor Canoane si ale Regulamentului Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pentru organizarea vietii monahale si functionarea administrativa si disciplinara a manastirilor. 1. VINA DE NEASCULTARE FATA DE IERARHUL SAU SI SLUJIREA SFINTEI LITURGHII SI A ALTOR SLUJBE FARA BINECUVANTARE Ieromonahul Calistrat a recunoscut in scris ca a savarsit fara binecuvantarea I.P.S. Mitropolit Daniel Sfanta Liturghie (in perioada cat a fost oprit: 1999-2000) si ca a facut - tot fara binecuvantare - tunderi in monahism fara stirea Chiriarhului. CANONUL 31 APOSTOLIC insa spune foarte clar: “Prezbiterii si diaconii sa nu faca nimic fara incuviintarea episcopului, caci acesta este cel caruia i s-a incredintat poporul Domnului si acela de la care se va cere socoteala pentru sufletele lor”. (Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, 1991, p. 28). REGULAMENTUL PENTRU ORGANIZAREA VIETII MONAHALE SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIVA SI DISCIPLINARA A MANASTIRILOR al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in Cap. IX - Instantele de judecata pentru monahi - la Art. 129 prevede: Sunt considerate abateri de gradul II si pedepsite conf. art 452 din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane: a) Neascultarea fata de dispozitiile Chiriarhului locului. (...) m) Savarsirea cu de la sine putere a lucrarilor sfinte de un ieromonah sau ierodiacon oprit (…) pentru vreun delict.  2. ORGANIZAREA IN AFARA MANASTIRII - INTR-O CASA PARTICULARA - A UNUI ALTAR Tot in declaratia sa scrisa, ierom. Calistrat marturiseste ca si-a organizat intr-o casa din afara manastirii un altar unde, fara binecuvantarea Ierarhului locului a savarsit zilnic Sfanta Liturghie. Acest lucru il pune, conform Sfintelor Canoane de mai jos, in stare de schisma fata de Biserica, stare pedepsita cu caterisirea si cu anatema. CANONUL 31 APOSTOLIC: Daca vreun prezbiter (preot), dispretuind pe episcopul sau, ar tine deosebit alta adunare si ar ridica alt altar, nestiind nici o vina asupra episcopului sau cu privire la dreapta credinta si dreptate, sa se cateriseasca - ca un iubitor de stapanire – si ca un tiran. Asemenea si ceilalti clerici si toti cei ce se vor aduna cu dansul sa fie caterisiti, iar laicii (mirenii) sa se afuriseasca.  CANONUL 5 AL SINODULUI DE LA ANTIOHIA (anul 341): “Daca vreun presbiter, ori diacon, defaimand pe episcopul sau, s-a despartit de Biserica si a facut adunare deosebita si a ridicat altar (biserica), si chemandu-l episcopul, nu s-ar supune, nici nu ar voi sa i se plece, nici sa-l asculte, fiind chemat intaia si a doua oara, aceladesavarsit sa se cateriseasca, si nicidecum sa nu mai dobandeasca serviciul, nici sa nu mai poata primi cinstea sa. Iar de ar starui in a tulbura si razvrati Biserica, acela prin puterea externa sa se pedepseasca ca un tulburator”. (Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, 1991, p. 285). CANONUL 6 AL SINODULUI DE LA GANGRA (anul 340): “Daca cineva ar face slujbe bisericesti cu totul aparte si impotriva invataturii Bisericii, aducand defaimare Bisericii, si cu de la sine putere voieste sa slujeasca, nefiind in comuniune cu presbiterul, si impotriva aprobarii episcopului, sa fie anatema”. (Vezi: Arhim. Nicodim Sachelarie, Pravila bisericeasca, Buzau, 1999, p. 210). CANONUL 10 AL SINODULUI LOCAL DIN CARTAGINA (anul 419): “Daca vreun prezbiter cumva, osandit (pedepsit) de episcopul sau, ingamfandu-se cu oarecare trufie si mandrie, ar socoti ca e dator sa aduca lui Dumnezeu cele sfinte despartit, ori sa ridice altar, unul ca acesta sa fie anatema”. (Vezi: Pidalionul cuprinzand Canoanele Sfintilor Apostoli, Canoanele Sinoadelor Ecumenice…, editia Bucuresti, 1992, p. 81-82.) CANONUL 12 AL SFANTULUI SINOD AL NOUALEA LOCAL DE LA CONSTANTINOPOLspune printre altele: “… Sfantul si de Dumnezeu ajutatul sinod de acum, de acord cu Ecumenicul si Sfantul Sinod al VI-lea, a hotarat sa fie lepadati din cler cei ce liturghisesc in paraclise, ce sunt prin case, lepadarea din cler facandu-se, fireste, de catre episcopul locului. Iar daca unii, afara de acestia, patrunzand in case, vor indrazni sa se atinga de liturghie, fara de invoirea episcopului, acestia sa se cateriseasca, iar cei ce sunt partasi comuniunii (impartasirii) acestora sa se supuna afurisirii”. (Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, 1991, p. 291). REGULAMENTUL PENTRU ORGANIZAREA VIETII MONAHALE SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIVA SI DISCIPLINARA A MANASTIRILOR al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in Cap. IX - Instantele de judecata pentru monahi - la Art. 129 prevede: Sunt considerate abateri de gradul II si pedepsite conf. art 452 din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane: b) Savarsirea celor sfinte in afara de manastire, fara invoirea staretului si fara consimtamantul preotilor locali… 3. TUNDEREA IN MONAHISM A UNOR MINORI SI TINERI FARA RESPECTAREA CANOANELOR SI RANDUIELILOR BISERICESTI In aceeasi declaratie scrisa, ierom. Calistrat recunoaste ca a savarsit mai multe calugarii ale unor tineri.  Trebuie stiut ca aceste tunderi in monahism s-au facut in secret, cei calugariti avand obligatia de a pastra cu mare grija secretul acesta. Orice crestin isi poate pune o serie de intrebari: - de ce aceste calugariri au fost facute in secret, ca si cand ne-am afla in vremuri de persecutie si de ce persoanelor calugarite li s-a cerut sub juramant sa pastreze acest secret? - nu cumva s-a urmarit crearea unei echipe de presiune impotriva autoritatii bisericesti si a ordinii canonice, din acesti asa-zisi calugari fara uniforme si fara randuiala, insa legati cu juraminte si fagaduinte de duhovnicul lor? CANONUL 2 AL SFANTULUI SINOD AL NOUALEA LOCAL DE LA CONSTANTINOPOLpedepseste cu caterisirea pe cel ce tunde pe cineva in monahism fara stirea staretului sau: “… iar daca cineva se va vadi ca a tuns pe vreunul fara a fi de fata egumenul, care are datoria de a-l primi sub ascultare, acela sa se supuna caterisirii, ca unul care nu se supune canoanelor si strica buna randuiala monahiceasca… Caci tunderile cele fara de judecata si gresite necinstesc atat schima monahala, cat si numele lui Hristos fac sa se hulesca”. (Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, 1991, p. 285). Ierom Calistrat a facut schimnici, tineri de 17-18 ani, fara experienta nici macar a unei singure zile de vietuire in manastire. Pravila Bisericeasca da schimnicului urmatoarea definitie: “Se numeste schimnic monahul batran, care face fagaduinte si mai inalte, prin care se obliga la o sarcina a Crucii si mai grea, intre altele renuntand la orice fel de sarcina administrativ-pastorala bisericeasca, fie ca episcop si preot in manastire, nici chiar ca staret nu poate fi, decat in sihastrie cu binecuvantare speciala, spre a trai in adancime viata omului duhovnicesc”. (I Cor, 2, 7-16. Sf. Sofia, 2). (Vezi: Arhim. Nicodim Sachelarie, Pravila bisericeasca, Buzau, 1999, p. 201). Pe langa intrebarea fireasca de ce ieromonahul Calistrat a pus pe umerii fragezi ai unor tineri elevi si studenti sarcini duhovnicesti atat de grele, pe care si calugari cu lunga experienta de manastire si imbunatatiti duhovniceste le evita, putem observa ca si conditiile materiale lipsesc: acesti schimnici ai parintelui Calistrat sunt niste copii, cel mult niste adolescenti si nicidecum “calugari batrani”, traiesc nu “in sihastrie” cum precizeaza definitia de mai sus, ci in mijlocul orasului, fara uniforma monahala, intr-un mediu ostil vietii sihastresti. De “binecuvantarea episcopala speciala” nici nu poate fi vorba, toate aceste acte savarsite de ierom. Calistrat facandu-se in secret, fara stirea staretului sau, cu atat mai putin a Chiriarhului, in persoana Inalt Prea Sfintitului Daniel. Despre modul cum cineva poate ajunge schimnic si felul de vietuire al acestuiaCANONUL 41 AL SINODULUI TRULAN (V-VI ECUMENIC) DE LA CONSTANTINOPOL (anul 692) spune urmatoarele: “Cei din orase sau sate, care vor sa se retraga in sihastrii si sa duca viata singuratica, trebuie sa mearga intai la manastire si sa se deprinda cu petrecerea in singuratate. Vreme de trei ani sa se supuna, cu frica lui Dumnezeu, celui mai mare peste manastire (staretului) si sa implineasca ascultarea intru toate si cum se cuvine, dand dovada de viata care a imbratisat-o de buna voie si din toata inima, adeverind despre aceasta superiorul locului (staretul). Dupa aceasta, alt an sa locuiasca afara de sihastrie, spre a se vadi mai bine scopul lor, fiindca astfel vor arata cu deplinatate ca nu cauta slava desarta, ci, prin liniste, urmaresc ceea ce este frumos. Implinindu-se acest timp, daca raman in ceea ce si-au ales, sa stea sihastriti, nefiindu-le ingaduit, de ar voi, sa paraseasca aceasta viata singuratica, afara de i-ar sili o nevoie si un folos obstesc, sau alta primejdie de moarte care i-ar chema; aceasta insa cu binecuvantarea episcopului respectiv”. Nimic din cele scrise in acest canon nu a fost respectat de catre ierom. Calistrat: nu au fost respectate nici perioadele de cercetare, nu s-a cerut nici acordul staretului, nici binecuvantarea episcopului locului. REGULAMENTUL PENTRU ORGANIZAREA VIETII MONAHALE SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIVA SI DISCIPLINARA A MANASTIRILOR al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, pe baza canoanelor, a traditiei si experientei monahale multiseculare, in Cap. II. B. Ispitirea canonica, la Art. 19 prevede: “Ispitirea canonica sau noviciatul dureaza de la primirea in manastire (schit) si pana la tunderea in monahism a celui admis. Timpul ispitirii canonice cuprinde trei stadii: Primul stadiu este de la primirea in manastire pana la admiterea noului venit in randul fratilor (adica trei luni)… Art. 20 – Al doilea stadiu este de la admiterea in randul fratilor pana la imbracarea in haina monahala (dulama)… Al doilea stadiu dureaza cel putin sase luni si cel mult trei ani. … pe temeiul referintelor indrumatorului duhovnicesc, sunt recomandati Chiriarhului sa aprobe trecerea lor in randul rasoforilor. Art. 21 – Al treilea stadiu este de la imbracarea hainei monahale (rasofor) si pana la tunderea in monahism. Starea de rasofor dureaza cel putin sase luni si cel mult trei ani.  Cap. II. C. Tunderea in monahism Art. 23 – Daca in timpul ispitirii canonice candidatul(a) da dovezi de suficienta pregatire si de chemare pentru monahism si daca si-a insusit temeinic pravilele calugaresti si, mai ales, Regulile Sfantului Vasile cel Mare, daca dovedeste ca-si da seama de rostul calugariei si numai daca a implinit varsta de 20 de ani, avandconsimtamantul scris al duhovnicului si la recomandarea Consiliului Duhovnicesc si al staretului, Chiriarhul aproba tunderea in monahism… Art. 25 – Tunderea in monahism nu este ingaduit a se face decat numai in manastire (schit), de catre Chiriarh sau delegatul sau din cinul monahal… Aceste invinuiri de mai sus, toate recunoscute in scris de catre ierom. Calistrat, au determinat decizia mitropolitana din 4 martie 2003 prin care susnumitul este oprit de la savarsirea oricarei Sfinte taine, ierurgii sau laude. Insa, la judecata consistoriului ar putea fi cercetate si alte invinuiri aduse ierom. Calistrat: 4. FOLOSIREA NECANONICA A BUNURILOR ADUSE MANASTIRII DE CATRE CREDINCIOSI Unii dintre dumneavoastra apreciati milostenia parintelui Calistrat. Dansul n-a oferit bunuri personale ci bani si alimente din cele aduse de credinciosi pentru manastire (manastire aflata intr-o stare deplorabila, chiar daca este frecventata de multi pelerini care lasa diferite ofrande si sume de bani pentru restaurarea ei), iarmilostenia s-a facut fara stirea superiorilor sai. Despre acest lucru Sfintele Canoane hotarasc: CANONUL 7 AL SINODULUI DE LA GANGRA (anul 340): “Daca cineva ar voi sa ia darurile aduse pentru biserica, sau a le da celor afara de biserica (manastire), fara invoirea episcopului sau celui ce are aceasta insarcinare si n-ar voi sa asculte de socotinta acestuia, sa fie anatema”. (Vezi: Arhim. Nicodim Sachelarie, Pravila bisericeasca, Buzau, 1999, p. 210). CANONUL 8 AL SINODULUI DE LA GANGRA “Daca cineva da sau ia vreun lucru fara voia episcopului sau a celui insarcinat cu administrarea facerii de bine, sa fie anatema, si cel ce da si cel ce ia”. REGULAMENTUL PENTRU ORGANIZAREA VIETII MONAHALE SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIVA SI DISCIPLINARA A MANASTIRILOR al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in Cap. V - Viata de obste - la Art. 91 prevede: Monahii nu pot sa imprumute pe cineva cu bunurile manastirii si nici sa imprumute de la cineva fara invoirea staretului. Nici milostenie nu pot face monahii din bunurile obstii fara aprobarea directa a staretului, fiindca bunurile date lor spre folosinta sunt ale comunitatii si ei nu se pot folosi de ele decat in hotarele trebuintei personale. Manastirile, cu acordul Consiliului Economic, in frunte cu staretul, pot da ajutoare (bani, materiale, alimente) unor manastiri sau parohii sarace… precum si unor credinciosi bolnavi sau aflati in alte nevoi, avand, in prealabil, aprobarea Chiriarhului locului. Acelasi Regulament, in Cap. IX - Instantele de judecata pentru monahi - la Art. 129 prevede: Sunt considerate abateri de gradul II si pedepsite conf. art 452 din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane: (...) e) Administrarea necinstita a averii manastirii.  5. CLEVETIREA SI DISCREDITAREA IERARHILOR SI PREOTILOR De asemenea, nu este un secret pentru nimeni ca ierom. Calistrat defaima atat pe Chiriarhul sau cat si pe alti episcopi si preoti. Despre acest lucru Sfintele Canoane spun urmatoarele: CANONUL 55 APOSTOLIC: “Daca vreun cleric ar ocari pe episcop, sa se cateriseasca; pentru ca «pe mai marele poporului tau nu-l vei grai de rau» (Faptele Apostolilor 23, 5)”. (Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, 1991, p. 35). CANONUL 56 APOSTOLIC: Daca vreun cleric ar ocari pe prezbiter sau pe diacon, sa se afuriseasca”. (Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, 1991, p. 35). REGULAMENTUL PENTRU ORGANIZAREA VIETII MONAHALE SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIVA SI DISCIPLINARA A MANASTIRILOR al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in Cap. IX - Instantele de judecata pentru monahi - la Art. 129 prevede: Sunt considerate abateri de gradul II si pedepsite conf. art 452 din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane: (...) g) Calomnia si acuzarea neintemeiata de fapte necinstite a capeteniilor si conducatorilor bisericesti, precum si participarea la adunari unde Biserica, autoritatile ei si fetele bisericesti sunt atacate si demnitatea lor stirbita.  De asemenea, conform sfintelor canoane, sunt considerate abateri grave de la disciplina bisericeasca si urmatoarele: 6. DIVULGAREA SECRETULUI SPOVEDANIEI 7. AMESTECUL IN VIATA BISERICEASCA A ALTOR EPARHII 8. PROVOCAREA DE NEINTELEGERI IN FAMILII 9. SLUJIREA IN PAROHII FARA ACORDUL PREOTILOR PAROHI 10. INSTIGAREA LA NEASCULTARE 11. INSTIGAREA LA DEZORDINE SI VIOLENTA IN INCINTA MITROPOLIEI 12. INSTIGAREA LA TULBURAREA SLUJBELOR BISERICESTI DE LA CATEDRALA MITROPOLITANA SI A ACTIVITATII CANCELARIEI EPARHIALE SI ALTELE... (a se vedea Canoanele Bisericii Ortodoxe, de Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca) Cine poarta raspunderea indreptarii vietii bisericesti trebuie ajutat sa o faca, iar cine este chemat sa se indrepte, trebuie ajutat sa asculte apelul. Conducerea Bisericii asculta si binecuvinteaza pe acei clerici si credinciosi care asculta si ei de conducerea bisericeasca. Exarhatul monahal al Arhiepiscopiei Iasilor Exarh eparhial, Arhim. Clement Haralam Iasi, martie 2003